Îndrăgostirea.

Doar să pronunți cuvântul e uneori de ajuns, pentru starea de bine pe care ți-o dă.

Câte sensuri încap în acest cuvânt-fluviu care dă senzația unei perpetue rostogoliri prin faldurile de mătase ale fericirii! Și cât de creativi suntem când ne trezim în mijlocul unei asemenea „aventuri” existențiale! Tot ceea ce ține de sensibilitatea noastră se redimensionează, căpătând proporții uriașe: suntem frenetici, imaginația scapă din frâu, ne copilărim, ne răsfățăm și vrem să fim răsfățați, uităm lucruri pentru că mintea noastră e plecată după înghețată, baloane colorate și vată pe băț, ne înroșim din te miri ce fleac, o privire ni se pare că poate să alunge norii și să facă ordine în univers, după forma și culorile curcubeului, suntem energici, motivați și mult mai frumoși, pentru excesul de endorfină modifică radical întreaga fizionomie.

De ce e greu să ne despărțim?

Leac împotriva bolilor sufletești, îndrăgostirea ar trebui să poată fi procurată fără rețetă de la orice farmacie, gratis dacă s-ar putea, să fie administrată fără durere și în doze suficiente, la nevoie. În caz de nesiguranță. Și preventiv, dacă s-ar putea. În momentele în care simțurile încep să se asprească și devin opace, iar temperatura scade. În locurile în care devin dureroase, mai ales cele din carnea cuvintelor spuse în răspăr sau cu voce grea. În eventualitatea faptului că ne-am putea răzgândi și am putea face câțiva pași înapoi din cauza temerilor sau a unor așteptări prea mari, ar fi bine să ne putem administra câte o perfuzie cu amintirile cele mai frumoase.

Totuși, dacă stăm să ne gândim mai bine, ar fi mai eficient un antidot împotriva dezîndrăgostirii, în fața ei suntem, de cele mai multe ori, ființe vulnerabile. Nimic nu destabilizează mai mult decât perspectiva unei despărțiri, pentru că aici corpul nu ne mai ajută de la sine. Nu există anti-chimie, din nefericire, ci doar o luptă continuă între rațiune și resturile de sentimente, devenite între timp niște mici țurțuri de gheață care amenință să ne cadă exact în moalele capului și să ne rănească. Îndrăgostirea nu admite calcule, iar profitul este mereu în creștere, despărțirea vine la pachet cu examene de logică și matematică, aproximări și socoteli complicate de la plus la minus infinit.

Forward ONLY

În plus, îndrăgostirea nu cunoaște decât butonul forward, pe când despărțirea poate fi și temporară, atâta cât să confirme, bazată pe rațiuni exterioare, adevărul primului impuls. Orice împăcare, nu-i așa, e doar o simplă reafirmare a instinctului de separare dintr-un cuplu fără nicio șansă de funcționare armonioasă. Cea mai mare înţelepciune este să te pui mereu în locul celuilalt şi să-ţi răspunzi la întrebările lui – ei – ca şi când ar fi alte tale proprii. E foarte greu, al naibii de greu, dar nu imposibil, pentru că cea dintâi lecţie pe care o deprindem în viaţă ar trebui să fie cea a empatiei. Oamenii empatici suferă din pricina sentimentului în sine – lor durerea le face rău, nicidecum persoana celui care suferă, pentru că nu există emoţia durerii vii, devenind astfel foarte receptivi la semnele pe care partenerul le emite conştient, intenţionat, sau nu. Din ceea ce ştiu, însă, e foarte greu să mimezi o despărţire. Ea consumă şi îmbolnăveşte pe cel deposedat de energia luminoasă a celuilalt care, încetând să iubească, îi retrage toată seva vitală.

O relație este un organism viu

Veți spune că toată lumea se îndrăgostește cel puțin o dată în viață, și, de asemenea, trece prin furtunile unei despărțiri. Vă voi spune că trebuie să luați cu voi, în aceste călătorii existențiale, câteva partenere de drum care nu vă vor trăda niciodată, în ciuda vicisitudinilor: buna-credință, care să vă oprescă de la a-i face rău celuilalt, sub impulsul răzbunării sau al altei forme de frustrare, și stima de sine, care să vă dea puterea de a rămâne în picioare, neatinși de microbii vreunei umilințe.

marlene dietrich

Ca să avem la ce reflecta, am selectat trei dintre citatele care surprind cel mai bine natura despărțirii, în relația ei față de iubire, care este, după cum se vede, nu de opoziție – în chip necesar, dar și de complementaritate. Oare există iubiri eterne? Și dacă astăzi ni se pare că da, cine poate paria pe ziua de mâine?

  • Cu cât cunoşti un om mai bine si mai mult, cu atât eşti mai aproape de o fatală despărţire cu el. Cunoaşterea detaşează o fiinţă de alta şi alterează grăuntele de mister ce se află în orice existenţă, cât de plată ar fi ea.  (Emil Cioran)
  • Chiar dacă ar fi însemnat despărţire, singurătate, tristeţe, iubirea îşi merită fiecare bănuţ din pretul ei. (Paulo Coelho)
  • Despărţirea trebuie să fie scurtă ca o declaraţie de dragoste. (Theodor Fontane)

Şi, pentru a încheia într-o notă optimistă, iată şi gânduri despre fericire, împăcare şi linişte sufletească. Desigur, celebre:

  • „Credem că fericirea derivă dintr-un loc în care am fost odată fericiți. Adevărul este că fericirea derivă din noi înșine.” (Franz Schubert)
  • „Dragostea este atunci când fericirea altei persoane este esențială pentru propria ta fericire.”  (Robert A. Heinlein)
  • „Învață cum să aprinzi o lumânare în cele mai întunecate momente din viața cuiva. Fii tu lumina care îi ajută pe ceilalți să vadă; este tot ceea ce oferă vieții cea mai adâncă semnificație.”  (Roy T. Bennett)

”Rol dificil, dar frumos, are femeia care suportă cu eleganță o despărțire.”