de când te iubesc din
rădăcinile părului îmi ies câini albi
cu lătrătura pe dinăuntru – o lână aspră
ca untul deșertului.

iubirea subțiază și, agățată
de apa nisipului
privirea devine ureche, borangic
ce se întoarce în frunza de dud.

aud câinii albi
cu lătratul pe dinăuntru,
ce delectare!-mi înfund
adânc mâinile în buzunare viața
haină veche de care nu te poți despărți.

                                                    tumblr.com
Citește și nu începe cu nu