Ce trăsnit sunt legate, uneori, ființele de alte ființe, lucruri și întâmplări!

Cum te-ai putea gândi, atunci când admiri splendoarea unei tufe de Bougainvillea, la prima femeie care, acum aproape 300 de ani, a navigat în jurul globului deghizată în bărbat?!

Jeanne Baret într-o poveste ”de film”

Timp de mai bine de doi ani, a călătorit pe un vas naval francez, cu bandaje de in înfășurate strâns în jurul trupului pentru a-și aplatisa pieptul și rotunjimile. Era o navă mică cu 300 de bărbați care o cunoșteau drept Jean. Dar nu era Jean. Era Jeanne.

Apoi, într-o zi, au descoperit-o…

Expediția

”Ieri am făcut o descoperire mai mult decât ciudată. De ceva timp, pe cele două nave circula zvonul că servitorul cu numele de Baré al domnului de Commerçon, ar fi femeie. Structura delicată, precauția de a nu-și descoperi corpul, sunetul vocii și câteva alte indicii au trezit suspiciuni și acestea s-au adeverit…”, așa, se pare că, începea o notă din jurnalul amiralului și exploratorului francez Louis Antoine de Bougainville, rămas celebru pentru călătoria făcută în jurul lumii între anii 1766–1769, la bordul fregatei La Boudeuse, cea de a doua navă, L’Étoile, alăturându-i-se pe parcurs.

Amiralul și exploratorul Louis Antoine de Bougainville

Pentru această expediție, Bougainville – floarea descoperită în Brazilia avea să primească numele acestui navigator – a angajat și oameni de știință, printre care un botanist francez, Philibert Commerson. Naturalistul l-a convins să accepte și angajarea asistentului său, astfel că, a adus-o la bord, deghizată în bărbat, pe iubita lui, Jeanne Baret (Baré). Ea a fost cea care l-a ajutat pe Commerson în colecționarea, pregătirea și documentarea plantelor.

Tânăra tămăduitoare

Jeanne Baret, femeia cu un curaj nebun, născută la 27 iulie 1740 în satul La Comelle din ţinutul francez Bourgogne (Burgundia), a riscat totul pentru dragostea ei pentru botanică și pentru bărbatul care avea s-o facă – neavând, desigur, această intenție – celebră. Această pasiune științifică și fascinație pentru puterea tămăditoare a plantelor, în vremuri în care o fată săracă și orfană nu ar fi avut alt orizont decât prostituția pentru a se întreține, a făcut ca ea să devină prima femeie care a navigat în jurul lumii în scopuri, altele decât cele turistice.

Jeanne Baret – alias Jean Baré

Deși nu a avut o educație formală, Jeanne Baret deținea cunoștințe practice medicale și de botanică. Cunoscută ca „fata cu ierburi”, ea a devenit, printr-un concurs de împrejurări, partenera întru preocupări științifice și apoi iubita nobilului Philibert Commerson care studiase medicina, istoria naturală și botanica.

 Tânărul asistent Jean Baré

În timpul expediției s-a purtat exemplar, asemeni unui asistent desăvârşit, muncind din greu, cărând unelte, instrumente și saci, mânuind ierbare şi arme în explorarea împrejurimilor, alături de Commerson,  la fel ca un bărbat.

Una dintre primele opriri făcute în timpul călătoriei a fost la Montevideo, Uruguay. Commerson și Baret au colectat probe de plante și au observat mediul înconjurător. În timpul acestei excursii, și nu numai, Commerson a fost bolnav și nu a putut face mare lucru, așa că Baret a preluat greul lucrării.

După oprirea la Montevideo, nava s-a îndreptat spre Rio de Janeiro, Brazilia. Din nou, Commerson și Baret au avut ocazia să exploreze teritoriul și să observe plantele.

Însăși Baret a fost cea care a descoperit ciudata viță de vie, împodobită cu flori roz și violet strălucitoare. Commerson a descris-o și a numit noua plantă agățătoare Bougainvillea după liderul expediției.

Bougainvillea descoperită  de-a lungul coastelor Braziliei în anii 1760

Dezvăluirea

După ce a navigat cu succes prin Strâmtoarea Magellan, mângâind colțul sudic al Americii de Sud, nava Étoile a ajuns, în 1767, în Tahiti. Aici au întâlnit femei băștinașe superbe și Bougainville a numit insulele Noua Cythera – în mitologia greacă, Cythera era locul de naștere al zeiței iubirii și frumuseții.

Dacă Jeanne Baret a putut să-și ascundă adevărata identitate pentru o mare parte a călătoriei, rămânând retrasă, discretă și defensivă, băștinașii tahitieni ”au mirosit-o” și gestica lor, oricare va fi fost, a deconspirat-o.

Istoricii nu cunosc detaliile reale ale modului în care a avut loc dezvăluirea, s-au făcut diverse broderii, cert este că, readusă la bordul lui Étoile, ea mărturisit și a dat la o parte fașa bravei minciuni.

Insula Mauritius

Odată ajunși în Insula Mauritius, Bougainville a fost ușurat să se debaraseze de problema prezenţei unei femei la bordul navei sale. Cei doi botaniști înfocați au rămas pe insulă, sub protecția guvernatorului dominionului francez, Pierre Poivre, el însuși pasionat botanist, cu care au împărtăşit acelaşi interes pentru misterioasa lume a plantelor.

Problemele de sănătate ale lui Commerson au continuat să se agraveze și, în cele din urmă, în luna februarie 1773, el a plecat în expediția finală.

Jeanne a reuşit să-şi găsească de lucru în Port Louis unde l-a întâlnit pe Jean Dubernat, viitorul ei soţ, un ofiţer în armata franceză care urma să se întoarcă la Paris…

Recunoaștere și recunoștință

În anul 1785, Jeanne primeşte o binemeritată pensie de 200 lire pe an din partea Ministerului Marinei.

Din documentul care i-a acordat această pensie reieste clar respectul cu care a fost luată o asemenea decizie:

Jeanne Baré, prin mijloacele deghizării, a ocolit globul pe unul dintre vasele comandate de amiralul de Bougainville. S-a devotat, în special, ajutorului dedicat domnului de Commerson, medic și botanist, și a împărtășit cu mult curaj muncile, pericolele și încercările acestui savant. Comportamentul ei a fost exemplar, iar domnul de Bougainville se referă la acesta cu tot creditul … El a fost suficient de plin de amabilitate pentru a acorda acestei femei extraordinare o pensie de două sute de lire pe an pentru a fi extrasă din fondul pentru militari invalizi și aceasta pensie se plătește începând cu 1 ianuarie 1785.”

Coperta cărții lui Glynis Ridley (2010) -The Discovery of Jeanne Baret

 

Citește și Constelația Leonida