cum să prepari o cafea grecească
alergi fără suflare la marea egee
doar în ultimul moment după ce
totul se va fi petrecut în următoarea dezordine
sentimentală:
te ghemuieşti în brațele lui
îi intri cu tot cu viitor în suflet
(rochia ta roşie îi poate rămâne pe buze)
capul ți-l vâri în nisipul din jurul flăcării olimpice
(dăinuie încă jocurile lăsate de zei în generozitatea lor desfigurată de bucurie)
şi stai aşa mestecând păsări colibri
c-o săgeată de apă
vie ca o durere de dinți la ora când unele stele
se prăbuşesc ostenite de dragoste
de unde
gustul astronautic de scorțişoară
gata
foto sursa arhiva personală
e un pictor pe plajă
femei lungi flutură degete peste pieptul său lat
cu ele sugrumă culorile apoi sub piele-şi târăsc leşurile de aur karat
el nu se grăbeşte i se cuvine vara
şi paleta cu victime… Citește și e un pictor pe plajă
Aș vrea să mă laud că sunt doctor la Spitalul de Doruri Cronice. Dar nu pot. Pentru că sunt doar un portar, biet portar. Tot ce fac este să le notez, febril, intrările și ieșirile, când și cum bântuie ele. Sunt lipsite de orice respect, nici măcar nu folosesc poarta, trec așa, pur și simplu, prin mine.
De când, însă, geamurile gheretei s-au spart și prin acoperiș răzbește ploaia, am dat bir cu fugiții. Sunt acum, și eu, un Dor.
