“Copilul-problemă”: NEIUBIREA NU POATE FI ROZ
Vai, ce palmă am primit! Toţi: societatea, instituţiile abilitate, sistemul care pregătește specialiști, specialiștii care propun și implementează politici sociale. Toţi.
Titlul original al peliculei, “Systemsprenger”, este perfect pentru mesajul filmului. Traducerea ȋn limba romȃnă (“Copilul-problemă”), este nefericit decisă pentru că deplasează vina spre fetiţa care nu ȋși găsește niciunde locul, exonerându-i pe toţi ceilalţi.
“Copilul-problemă”
Benni este personajul principal, o fetiţă de necontrolat și imposibil de educat, care pune departamentul de servicii sociale la grea ȋncercare. Blonduţa cu ochi albaștri și haine roz este de-a dreptul fioroasă ȋn unele scene, un fel de mic sociopat fără șanse de recuperare, urȃtă de cei din jur. Dna Bafané, asistenta sa socială, pare a fi singura care investește emoţional ȋn ea. Benni a fost plasată la toate asistentele maternale din zonă și a ajuns să fie acum refuzată de toate, a fost ȋnscrisă la toate școlile din zonă și respinsă ȋn final peste tot. Fetiţa ȋși ascunde perfect dorul ȋn spatele zgomotelor pe care le produce (rȃde tare, ȋnjură, urlă, lovește).
Agitaţia psihomotorie ȋi enervează pe adulţii din jur și o ȋndepărtează de ceilalţi copii, care se tem de ea. Sistemul ȋncearcă să ȋi găsească un cămin permanent, ignorȃnd faptul că singurul loc unde ȋși dorește Benni să locuiască este acasă la mama ei.
“Copilul-problemă”
CU mama ei care se teme ȋnsă de ea, nu ȋi mai face faţă și nici nu este dispusă să renunţe la relaţia cu un bărbat pentru care Benni nu ȋnseamnă nimic. Mama ei nu a avut niciodată puterea de a se dedica copiilor săi (Benni a fost preluată de autorităţi, dar fratele și sora sa, mai mici ca ea, locuiesc ȋncă acolo și cresc neglijaţi de mamă). Benni ȋși strigă ȋn toate felurile neiubirea: cu vulgaritate, cu violenţă, cu disperare. Chiar și peste munte, ȋntr-o speranţă metaforică de a se face auzită de mama sa prin ecou. Doar că Bianca nu ȋși poate ţine promisiunile făcute fetiţei și preferă să fugă.
Ultima scenă este un fel de final deschis, ca și ȋn pelicula similară “Pelikanblut”: singura soluţie pentru Benni pare a fi un program special ȋn Kenia, departe de Germania natală. Acceptă, pleacă ȋnsoţită de un asistent social și ȋși ţine ȋn braţe jucăria de pluș, pe care refuză să o pună pe banda de bagaje la aeroport: ea, experta ȋn abandon, pare mai atașată de jucărie decȃt adulţii care ar fi trebuit să fie responsabili de ea. Preferă să fugă ţinȃnd plușul ȋn mȃnă, iese din terminal zȃmbind și, pe estacadă, ridică braţele ȋntr-o ȋncercare de zbor…
“Copilul-problemă”
Helena Zengel, fetiţa care joacă rolul lui Benni, este atȃt de naturală ȋncȃt te ȋntrebi cum de experienţa din faţa camerelor de filmat nu a marcat-o. Este cea mai tȃnără actriţă care a cȃștigat premiul pentru cea mai bună interpretare ȋntr-un rol principal (German Film Awards, “System Crasher”, 2019). Helena reușește să joace și ceea ce rămȃne nespus, și tăcerile dintre cuvinte, și copilăria malignă, și foamea neostoită de a fi iubită, și urletul șoaptei din sufletul mutilat, și infernul neiubirii.
https://www.imdb.com/title/tt8535968/
Filmul realizat ȋn 2019 s-a bucurat de 28 nominalizări și 35 premii la festivaluri internaţionale de film (la TIFF – Transilvania International Film Festival de la Cluj a primit Premiul Publicului). Nora Fingscheidt, regizorul și scenaristul peliculei, lucrase doar documentare ȋnaintea acestui lung metraj și aplecarea ei către cele mai mărunte detalii a transformat această poveste cinematografică ȋntr-o extensie a realităţii, interpretată cu o naturaleţe fantastică.
Nora a documentat timp de 5 ani subiectul, locuind sau lucrȃnd ȋn grupuri defavorizate, școli speciale, centre de asistenţă socială sau unități de psihiatrie infantilă. Deși majoritatea cazurilor de copii cu comportament deviant de acest tip sunt băieţi, Nora a ales o fetiţă de 9 ani și spune că a preferat un personaj care nu a ajuns ȋncă la pubertate pentru a trage un semnal de alarmă asupra cazurilor de copii traumatizaţi, clișeelor privind rebeliunea la pubertate sau etnia. “Am vrut să creez o experienţă audio-video sălbatică, plină de energie, fără pretenţia de a fi o copie fidelă a realităţii. Realitatea este mult mai rea.”
