Viața, un lucru pe care tindem să nu îl apreciem la adevărata sa valoare până când este deja prea târziu.
În medicină, oamenii au asistat la foarte multe lucruri surprinzătoare, descoperiri și realizări care le-au făcut inimile să exalte de fericire, însă, dintre toate, aducerea unui copil pe lume este și va rămâne cel mai mare miracol. Niciodată n-a fost acceptat vreun chin cu atâta mândrie și bucurie, precum este chinul nașterii, însă, uneori, eforturile cele mai mari rămân fără răsplată, iau forma unor tragedii care ne învață să prețuim fiecare moment și fiecare persoană pe care o avem aproape.
„Să trăiești înseamnă să suferi. Să supraviețuiești înseamnă să găsești un anumit sens în suferință. “, spunea Friedrich Nietzsche, iar înțelepciunea sa are un ecou puternic în mesajul acestui doctor (sursa aici):
„Astăzi este cea mai tristă zi din viața mea. Ca doctor, lucrez cu multe femei însărcinate și, de fiecare dată când sunt în sala de operație, îi cer lui Dumnezeu să protejeze și să binecuvânteze toate mamele. Durerea unei femei în travaliu este incomensurabilă și nu implică doar cele 9 luni de sarcină, ci și aducerea pe lume a unei ființe.
Astăzi am plâns cu amărăciune, am pierdut o femeie, nu cerem Divinității explicații pentru astfel de lucruri, dar pentru numele lui Dumnezeu, de ce să pui această femeie în asemenea circumstanțe?
I-a fost imposibil să rămână însărcinată timp de 14 ani și am încercat toate tratamentele, inclusiv injecții și inseminare artificială. În cele din urmă, cu voia Domnului, legile medicinii și ale științei au dat roade, cu toate că avea chisturi ovariene și o tumoră imensă.
Când era însărcinată, tumora începuse să se retragă și totul era bine. Când venise timpul nașterii, soțul ei s-a grăbit spre mine, iar eu am lăsat toată munca deoparte și am asistat la travaliu timp de 7 ore până când am decis să-i facem cezariană. Ea și-a ținut copilul în brațe, a zâmbit, apoi s-a stins din viață.
Mama a murit, iar copilul a supraviețuit, soțul femeii a leșinat la auzul veștii. Cum s-a transformat această zi fericită într-o tragedie? Am pierdut o viață la nașterea unei noi vieți!
Vă rog să respectați femeile pentru ca ele își dau viața pentru a aduce pe lume o nouă viață pe care o păstrează în pântec timp de 9 luni, pentru care suportă chinurile nașterii ore întregi și petrec nopți nesfârșite pentru a crește copii, este cel mai mare sacrificiu.
Și încă o rugăminte pentru voi, dacă nu vorbiți cu mamele voastre sau nu le vizitați dintr-un anumit motiv, vă rog contactați-le acum, arătați-vă iubirea față de femei și respectați-le. “
Traducerea și adaptarea: Iulia Natea
