Un zmeu de ultimă
generație
cu nasul în vânt și colorat
foarte
de basm a fost
la-nceput, mai apoi,
de groază, ceva de speriat
Prin ochiul de gard le pândea joaca
Prințesele, însă, nu-l luau în serios, până când
pe cea mai frumoasă
a-ncercat s-o înghită
de vie
A-ntors foaia, atunci, făt-frumos
și l-a făcut
de… hârtie.
Mie,
copilărie,
și ție
ce ne rămâne?

foto tumblr.com

Citește și A cincea dimensiune