am mâinile verzi de la cum clatin viori
în pahare și plimb sorții prin smalțuri
în zile de sărbătoare
șiroaie de morți veseli curg pe sub piept, se minunează
unii de alții
cât ai slăbit și ce bine îți vine poemul acesta
cercel în buricul pământului

pe fața ta trece acuma un râu
stau într-un pește și pieptăn dorul
cu oasele lui

am mâinile verzi

foto credit pinterest.com

 

nu te-aș fi citit niciodată, nu te-aș fi
învățat pe dinafară, nici măcar nu te-aș fi născut
dacă știam o boabă de romană sau greacă. am lăsat zeii să treacă
pe lângă mine fără să-ngaim o rugăminte, ceva care
din cap până-n picioare să-i tulbure, să-i fac
să mă placă… Citește și nu te-aș fi citit niciodată