Pildele de viață pe care le-a dat Shirley MacLaine atât în ipostaza de actriță, cât și în cea de scriitoare, dezvăluie o personalitate atât de vie a unei femei magnifice, care în plan artistic a trecut cu brio de la roluri de tinere inocente, la mame grijulii și mai nou la bunici înțelepte și simpatice. Interpretează, cântă și dansează într-o explozie de energie, talent și voioșie care aduce bună dispoziție și constați că, într-adevăr „there’s no biz like showbiz.”
Shirley MacLaine a fost căsătorită mulți ani cu un om de afaceri cu care are o fiică mult înstrăinată. Într-o carte autobiografică, fiica și-a descris mama nu în termenii cei mai buni, acuzând-o de absență în timpul copilăriei ei. A urmat astfel o modă începută de alte odrasle ale unor actrițe celebre precum Marlene Dietrich, Bette Davis sau Joan Crawford.
De-a lungul anilor convingerile ei spirituale expuse pe scară largă au devenit la fel de cunoscute ca și rolurile clasice din filme. În 1983 a publicat o carte, Out on a Limb care se poate relativ traduce cu sensul de vulnerabil sau descoperit sau în pericol, în care și-a detaliat călătoria spirituală. Noțiuni precum karma sau reîncarnare sunt recurente în următoarele ei cărți: Dansând în lumină (1985), Totul depinde de cum joci (1987), Ghid pentru transformarea lăuntrică (1989) ș.a.m.d.
Shirley MacLaine a trăit printre triburile Masai din Africa, a hoinărit în India, a trăit în Japonia și a urcat pe masivul Bhutan din Munții Himalaya, unde foarte puțini occidentali au pus piciorul. A fost martora unei revoluții și a vizitat cartierul roșu din Paris în timpul filmărilor pentru Irma la Douce. Toate acestea i-au îmbogățit orizontul cultural și constituie odiseea ei personală.
„Toată viața mi-am pus întrebări …”
Născută Shirley MacLean Beaty în 1934 într-o familie de intelectuali din Richmond (Virginia), Shirley a crescut împreună cu fratele ei, nimeni altul decât șarmantul Warren Beatty, frații având șansa unor părinți intelectuali, profesori cu preocupări artistice. La debutul pe Broadway un producător de spectacole s-a arătat oarecum nemulțumit de sonoritatea numelui ei.
” – Shirley Beaty … hmm … domnișoară, n-aveți și alt nume?
– Ba da … MacLaine sună mai bine? Este numele de domnișoară al mamei mele.
– Da, e mult mai bine. Shirley MacLaine.”
Prima persoană pe care a anunțat-o în legătură cu schimbarea numelui a fost fratele ei, Warren.
A început să practice baletul de foarte mică, însă la vârsta adultă deja era prea înaltă pentru a continua performanța, așa că s-a văzut nevoită să renunțe. Paradoxal, unul dintre filmele în care a jucat decenii mai târziu (The Turning Point/ Punctul de cotitură – 1977) este parțial autobiografic, personajul ei fiind o fostă balerină retrasă din activitate.
Apartamentul (1960) este o comedie dulce-amăruie în stilul regizoral al lui Billy Wilder în care Shirley McLaine este Fran, o tânără liftieră într-o clădire mare de birouri din Manhattan (NY) care atrage atenția lui Bud (Jack Lemmon), un funcționar singuratic și bun de corvoadă al unei companii naționale de asigurări, care aspiră să urce în ierarhia firmei. Pentru aceasta e dispus la compromisul de a-și împrumuta apartamentul superiorilor lui, ca loc conspirativ pentru întâlnirile lor „de taină.” Totul până când o cunoaște pe Fran, simpatica liftieră care avea și ea o legătură chiar cu șeful direct al lui Bud, sperând în zadar ca acesta să divorțeze. Cei doi rămân împreună într-un happy-end de tip hollywoodian și încep să joace gin-rummy.
„Taci și fă cărțile.”
În pofida subiectului prea libertin pentru moravurile conservatoare ale societății americane, din zece nominalizări la premiile Oscar, Apartamentul a obținut cinci printre care: cel mai bun film, cel mai bun regizor, cel mai bun scenariu. Shirley MacLaine și Jack Lemmon au fost ambii nominalizați și au câștigat second-best-ul Globul de Aur.
Succesul echipei Wilder-MacLaine-Lemmon este transferat filmului Irma la Douce/ Irma cea dulce (1963) în care Shirley interpretează o tânără prostituată din Paris, având o ținută provocatoare și îndrăzneață pentru canoanele vremii. Jack Lemmon este un polițist cinstit care, inevitabil, cade în capcana Irmei. Shirley MacLaine a câștigat Globul e Aur pentru rol. Nu-i așa că-i dulce?
„Am interpretat de atâtea ori roluri de prostituată, încât nu mai sunt plătită cum se obișnuiește. Îmi lasă banii pe noptieră.” – mărturisea cu mult umor actrița.
Sweet Charity (1968) în regia lui Bob Fosse aflat la debutul său cinematografic reia mai vechea temă a „cenușăresei” în căutarea prințului. Este un remake muzical al filmului Nopțile Cabiriei al lui Federico Fellini cu Giulietta Masina. Tema a fost reluată și în mai recentul Pretty Woman (1990), cu Julia Roberts.
Charity Hope Valentine este o dansatoare plătită într-un club de noapte, care tânjește dupa iubire, dar are ghinion. Charity are un suflet generos, e plină de Speranță și crede cu adevărat în Valentin-ul ei. Dansatoarele din club îl așteaptă la unison pe „marele cheltuitor” care să își petreacă și cu ele puțin din prețiosul lui timp.
I could see you were a man of distinction
A real big spender
Good lookin’ so refined
Say, wouldn’t you like to know what’s goin’ on in my mind?
So let me get right to the point
I don’t pop my cork for every man I see
Hey big spender,
Spend a little time with me
How’s about a few laughs, laughs
I could show you a good time
Let me show you a good time!
„Cel care știe să râdă de sine nu va înceta niciodată să se amuze.”
În 2001 patru „veterane” de la Hollywood se întâlnesc în comedia Bătrânele doamne/ These Old Broads, cu un scenariu scris de Carrie Fisher, fiica lui Debbie Reynolds. Aceasta, împreună cu Shirley MacLaine, Joan Collins și Elizabeth Taylor își deapănă amintirile din tinerețe într-un soi de încurcă-i drace”, à la Hollywood. Cele patru și-au încrucișat drumurile de-a lungul anilor, profesional și personal. Joan Collins a avut o relație romantică cu Warren Beatty, fratele lui Shirley, pe când acesta se afla la debutul în carieră. De asemenea Collins a fost o propunere pentru rolul Cleopatrei în filmul omonim, rol pe care l-a jucat Elizabeth Taylor. Soțul lui Debbie Reynolds, Eddie Fischer, a părăsit-o pe Debbie pentru îndoliata Elizabeth Taylor, după ce soțul ei și prietenul lor comun, Mike Todd, a murit într-un accident de avion. Debbie și Liz erau prietene apropiate înainte ca Liz să înceapă idila cu Eddie. MacLaine a refuzat un rol într-un film muzical, rol care i-a revenit lui Reynolds. Fiul „adoptat” al lui MacLaine de fapt era fiul ei biologic, iar povestea pare a fi inspirată de cea a fiicei nelegitime a Lorettei Young și a lui Clark Gable. Carrie Fisher a dovedit prin asta că a lăsat deoparte tot trecutul legat de mama ei și de Liz Taylor, iar după zeci de ani rezultatul este o comedie spumoasă.
… Și iat-o bunică.
În 2005 Rumor has it/ Se zvonește, altă comedie romantică în regia lui Rob Reiner este bunica Sarei (Jennifer Aniston) și a Annei (Mena Suvari) și mama lui Jocelyn, care nu mai trăia ca să le confirme tuturor că … un anumit bărbat, șarmantul Beau Burroughs (Kevin Costner) se pare că fusese iubitul a trei femei din trei generații din familie: bunica, mama și fiica. Iar bunica se pare că a fost sursa de inspirație a romanului Absolventul de Charles Webb transpus pe ecrane în ecranizarea omonimă din 1967 cu Dustin Hoffmann și Anne Bancroft. Încurcate mai sunt căile Domnului …
Din aceeași categorie face parte și comedia In Her Shoes/ În locul ei (2005) în regia lui Curtis Hanson în care, din nou, este bunica înțeleaptă și haioasă a două surori complet diferite, de data aceasta Maggie (Cameron Diaz) și Rose (Toni Collette). Maggie este o tânără răsfățată și imatură, iar Rose, sora cea mare, este serioasă și protectoare față de cea mică, ambele fiind crescute doar de tată. Tiparul bunicii care preia astfel rolul de mamă absentă se reia cu succes la box-office, grație interpretării sensibile a lui Shirley MacLaine.
Venerabila actriță, cu o carieră artistică ce se întinde pe parcursul a peste 60 de ani revine în forță în rolul unei aristocrate americane, Martha Levinson, în popularul serial britanic Downton Abbey.
Povestea merge mai departe …
Citiți și despre Karen Radkai
