Galileo Galilei (n. 15 februarie 1564 – – d. 8 ianuarie 1642) a fost un fizician, matematician, astronom și filosof italian care a jucat un rol important în Revoluția Științifică. Printre realizările sale se numără îmbunătățirea telescoapelor și observațiile astronomice realizate astfel, precum și suportul pentru copernicanism.


Biserica catolică a condamnat heliocentrismul promovat de Galileo ca fiind „fals și contrar Scripturii” în februarie 1616. După publicarea celebrei lucrări „Dialog despre cele două sisteme principale ale lumii” (1632), Galileo a fost judecat de Inchiziție, găsit „vehement suspect de erezie”, forțat să retracteze și și-a petrecut restul vieții în arest la domiciliu.
Galileo, poate mai mult decât orice altă persoană, a fost responsabil pentru nașterea științei moderne.” (Stephen Hawking)

Contele Pavel Dmitrievici Kiseliov – Kisseleff, în grafia franceză – (8 ianuarie 1788, Moscova — 14 noiembrie 1872, Paris) este considerat ca fiind cel mai strălucit general reformator rus, în timpul domniei conservatorului țar Nicolae I al Rusiei.

Între 1829 și 1834 a condus administrația militară rusească a Țării Românești. A fost Președinte plenipotențiar al divanurilor Moldovei și Țării Românești în timpul administrației militare ruse. A contribuit la reorganizarea administrativă a celor două principate și la întocmirea Regulamentelor Organice (primele Constituții din istoria celor două principate române) introduse în Țara Românească în 1831 și în Moldova în 1832. Ca ambasador al Rusiei la Paris în perioada 1856-1862, a sprijinit unirea Principatelor Române.

1864: Este deschisă școala preparandală din Iași, sub conducerea lui Titu Maiorescu. Printre cursanții înscriși în anul întâi se află și Ion Creangă.
În faţa unui abis te înfiorezi. Tot aşa în clipa în care simţi deosebirea adâncă ce te desparte de celălalt.” (Titu Maiorescu)

„Oamenii adevăraţi pot suferi orice pierderi şi să-şi menţină totuşi capacitatea de a iubi şi de a râde.”
spunea
Alexandra Ripley, născută Braid (8 ianuarie 1934 – 10 ianuarie 2004) a fost o scriitoare de origine americană, cunoscută ca autor al romanului „Scarlett” (1991), scris ca o continuare la Pe aripile Vântului.
Primul ei roman a fost „Cine e Doamna din Patul Presedintelui?” (1972). Charleston (1981), primul ei roman istoric, a fost un bestseller, cum au fost viitoare ei cărți On Leaving Charleston (1984), The Time Returns (1985), și New Orleans Legacy (1987).

Paul Verlaine (n. 30 martie 1844 — d. 8 ianuarie 1896) a fost un poet francez, aparținând curentului simbolist. Verlaine este unul dintre cei mai citiți dintre poeții francezi, versurile sale de început cuprinse în volumul „Poeme saturniene” din 1866 având reminiscențe din parnasieni și din Charles Baudelaire, trădând înclinația poetului spre melancolie și căutarea obsedantă a armoniilor muzicale.

Aceste versuri – ție, ce consolezi mereu,
Cu ochii-ți plini de jale sau plini de voioșie,
Cu inima-ți curată și-atât de bună. Ţie
Aceste versuri smulse necazului meu greu.

Și fără de astâmpăr e tot coșmarul meu,
Care sporește-ntruna, întocmai ca o mie
De lupi ce știu să muște și știu ca să sfâșie,
Tăcând să-mi sângereze amarnic soarta. Eu

Ah! sufăr, sufăr tare, iar geamătul iscat
De primul om, pe vremuri din raiuri alungat
Pe lângă-al meu idilic îmi pare că vibrează.

Ci grija ta de mine-ar putea să fie ca
Un stol de rândunele pe-un cer de după-amiază,
Iubito,-ntr-un septembre menit a-nduioșa.”

(„Unei femei”, în traducerea lui Octavian Soviany)