Bună dimineața, lume!
Există întotdeauna motive de fericire, ele trebuie doar descoperite și lăsate să se manifeste. Ninemi nu s-a născut (ne)fericit, aceasta este o lecție pe care o învățăm din mers, uneori mai stângaci, alteori cu magna cum laudae.
*****
În anul 1944, actrița Vivien Leigh a fost diagnosticată cu tuberculoză la plămânul stâng, petrecând câteva luni în spital. În următorul an joacă rolul Cleopatrei în Cezar și Cleopatra, pierzând o sarcină în timpul filmărilor. A urmat o perioadă de depresie pentru actriță, alternată de crize puternice care îi trădau tulburarea de personalitate bipolară. În 1948, a jucat în filmul Anna Karenina.
*****
Pe 27 iulie 1890, Vincent van Gogh iese pe câmp să picteze. La întoarcere, artistul se împușcā în piept cu un pistol. Doctorul Gachet îl informează imediat pe fratele artistului, Theo, care va fi alături de Vincent atunci când acesta va muri peste douā zile, în 29 iulie 1890 la ora unu noaptea. Funeraliile lui van Gogh au avut loc pe 30 iulie. Sicriul său și întreaga cameră în care au avut loc funeraliile au fost împodobite cu floarea soarelui, aceasta fiind floarea lui preferată.
Cântāretul american Don McLean aduce un omagiu pictorului prin cântecul „Vincent” (1971).
*****
IN MEMORIAM … 
„Pentru a fi compozitor, ai nevoie de un talent nativ, plus 100% determinarea de a compune.” (Miklós Rózsa)
La 27 iulie 1995 s-a stins din viatā, la Los Angeles, Miklós Rózsa (18 aprilie 1907 – 27 iulie 1995) compozitor si dirijor maghiar. Stabilit la Hollywood din anul 1940, Rózsa este cunoscut pentru coloanele sale sonore, a compus muzica pentru peste 100 de filme. Din cele 17 nominalizări la premiile Oscar, a câștigat 3 trofee: „Spellbound” (1945), „A Double Life” (1947) și pentru lucrarea vieții sale, „Ben-Hur” (1959). Alte filme îsi datoreazā coloana sonorā lui Miklós Rózsa: „The jungle book” (1942), „Quo vadis ?” (1951), „Julius Cesar” (1953), „El Cid” (1961) …
*****
O balerină, un desert și … multă ceartă
‘Pavlova’ este un desert pe bază de bezea care poartă numele balerinei ruse Anna Pavlova. Cu o crustă crocantă și o parte interioară moale, ușoară, de obicei este acoperită cu fructe și friscă.
Se crede că desertul a fost creat în cinstea balerinei, în timpul sau după unul dintre turneele sale în Australia și Noua Zeelandă, în anii ’20. Naționalitatea creatorului său a fost o sursă de ceartă între cele două națiuni mulți ani la rând.
‘The Pav’ este un desert foarte popular și o parte importantă a bucătăriei naționale, atât în Australia, cât și în Noua Zeelandă. Cu rețeta sa simplă, este servit frecvent în timpul meselor de sărbătoare, mai ales în lunile de vara, inclusiv Crăciunul (care în emisfera sudică cade vara).
(Anna Pavlovna Pavlova (1881 – 1931), a fost o primă balerină rusă de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. A fost artista principală a baletului imperial rus și a baletelor ruse ale lui Serghei Diaghilev. Pavlova s-a remarcat prin crearea rolului The Dying Swan din Lacul lebedelor. A fost prima balerină care, cu propria companie, a făcut turnee în întreaga lume, inclusiv America de Sud, India, Australia și Noua Zeelandă.
*****
S-A NĂSCUT ÎN 27 IULIE …
Cu 239 de ani în urmă s-a născut în localitatea Bisceglie, un orășel în sudul Italiei, Mauro Giuseppe Sergio Pantaleo Giuliani (27 iulie 1781- 7 mai 1829) chitarist, violoncelist, cântăreț și compozitor italian. Virtuoz al chitarei, la vârsta de 19 ani, a întreprins un lung turneu european iar în 1806 s-a stabilit în Viena. Cea mai importantā compozitie a lui este „Concertul pentru chitară și orchestră în La major, Op. 30”, compus în 1808 și remarcat chiar de Beethoven.
*****
„Duh roșu cu foc, formă albă de marmură, aceasta e opera lui Carducci. Italia nu mai are un poet ca dânsul și n-a avut poate niciodată unul care să stăpânească așa de puternic limba ca și ritmul poetic”. (Nicolae Iorga, 1907)
Giosuè Carducci (n. 27 iulie 1835 Valdicastello (Toscana) – d. 16 februarie 1907 Bologna) poet, prozator și eseist italian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1906, a fost o figură literară influentă a timpului său.
Motivația juriului: „nu numai luând în considerație adânca lui cunoaștere și cercetările critice dar, înainte de orice, ca omagiu pentru energia creatoare, prospețimea stilului și forța lirică tipice capodoperelor sale poetice”.
