Pentru ziua de astăzi:
„Gîndiți-vă cît timp pierdeți cu oameni care nu vă înțeleg, cîtă afecțiune risipiți pentru oameni care nu simt – iar pentru acei foarte puțini, care vă sunt adevărați frați, nu găsiți decît cîteva minute, cîteva zîmbete, cîteva vorbe goale. Tot ce e mai bun în noi îl dăm oamenilor care n-au ce face cu darurile noastre.„
– Mircea ELIADE
*****
S-A NĂSCUT ÎN 14 MARTIE … 🥀
„Valsul poate fi trist și în același timp înălțător. Trebuie să vezi viața din ambele părți, iar valsul încapsulează asta.” (André Rieu)
Născut la Viena, Johann Strauss (tatăl) (14 martie 1804 – 25 septembrie 1849) a fost un dirijor și compozitor romantic austriac, faimos pentru valsurile sale și popularizarea acestora alături de Joseph Lanner, așezând astfel fundațiile pentru ca fiii lui să continue dinastia sa muzicală. Părinții lui Strauss, Franz Borgias Strauss și Barbara Dollmann erau hangii (Zum heiligen Florian). Strauss avea un bunic evreu, Johann Michael Straus care s-a convertit la catolicism.
Cea mai cunoscută piesă a sa este probabil Marșul lui Radetzky (numit astfel după Josef Radetzky), în timp ce valsul cel mai renumit este Lorelei Rheinklänge, op. 154.
*****
NOSTALGIA ANILOR ’80 … 🎶
La 14 martie 1988, trupa britanică Johnny Hates Jazz a lansat în SUA piesa ‘Shattered Dreams’ (Visuri spulberate).
Scrisă de solistul trupei Clark Datchler, piesa a fost lansată pe 23 martie 1987 ca single-ul principal al albumului de debut al formației „Turn Back the Clock”. A intrat în clasamentul Singles din Marea Britanie în martie 1987 pe locul 92, dar a câștigat popularitate prin redarea extensivă pe posturile de radio și MTV și a urcat rapid în topuri, ajungând pe locul 5 în mai 1987 unde a petrecut trei săptămâni în această poziție cu un total de 16 săptămâni în clasament. De asemenea, a ajuns în top 10 în Canada, Irlanda Norvegia, Elveția și Germania de Vest.
*****
SĂRBĂTORITUL ZILEI … 🥂🎂
„Dacă arhitectura este muzică înghețată, atunci muzica trebuie să fie arhitectură lichidă.” (Quincy Jones)
Quincy Delight Jones Jr. (14 martie 1933) este un producător de discuri, multi-instrumentist, compozitor, aranjor și producător de film și televiziune american. Cariera sa se întinde pe aproape 70 de ani în industria divertismentului, cu o nominalizare record la 80 de premii Grammy, 28 de premii Grammy și un Grammy Legend Award în 1992.
Jones a devenit cunoscut în anii ’50 ca aranjor și dirijor de jazz, înainte de a trece la muzica pop și partituri pentru filme. În 1968, Jones și partenerul său de compoziție Bob Russell au devenit primii afro-americani nominalizați la premiul Oscar pentru cea mai bună piesă originală pentru ‘The Eyes of Love’ din filmul Banning. Jones a fost, de asemenea, nominalizat la Premiul Academiei pentru cea mai bună coloană sonoră originală din filmul din 1967 ‘In Cold Blood’, făcându-l primul afro-american nominalizat de două ori în același an.
În 1971, a devenit primul afro-american care a fost director muzical și dirijor al ceremoniei de decernare a Premiilor Academiei. În 1995, a fost primul afro-american care a primit premiul umanitar Jean Hersholt al Academiei. Jones a fost producătorul albumelor lui Michael Jackson, Off the Wall (1979), Thriller (1982) și Bad (1987), precum și producătorul și dirijorul piesei de caritate din 1985 „We Are the World”, care a strâns fonduri pentru victimele foametei din Etiopia. În 2013, Jones a fost inclus în Rock & Roll Hall of Fame. Este considerat unul dintre cei mai influenți muzicieni de jazz din secolul XX de către revista Time.
*****
„Prima virtute a unei picturi e să fie un ospăţ pentru ochi.„
Ferdinand Victor Eugène Delacroix (n. 26 aprilie 1798 – d. 13 august 1863) a fost un important pictor francez din perioada romantismului.
*****
Astăzi este Ziua Pi, o celebrare anuală a constantei matematice π (pi). Fascinația pentru numărul Pi a intrat și în cultura populară, iar ziua pi a căpătat o importanță deosebită pe 3/14/15 la 9:26:53 (a.m. și p.m.), data și ora reprezentând primele 10 cifre ale lui π.
Ziua Mondială a Numărului Pi, o iniţiativă apărută la început în Statele Unite ale Americii pentru a promova matematica în rândul copiilor, s-a transformat în ultimii ani într-un veritabil „Crăciun al tocilarilor”, afirmă The Guardian, fiind sărbătorită în lumea întreagă atât de către copii, cât şi de adulţi, cel mai adesea prin degustări de plăcinte 🙂, cuvântul „pie” din limba engleză, având aceeași sonoritate cu Pi.
*****
„Sunt un om cu conștiința trează că trăim într-o lume foarte ciudată, un om care a crezut în iubire și pe care viața nu l-a dezamăgit.”
Iurie Darie (nume real: Darie Maximciuc; n. 14 martie 1929, Vadul Rașcov, județul interbelic Soroca – d. 9 noiembrie 2012 în București), actor român de scenă, film, radio, televiziune și voce.
*****
„Ajuns pe un mic tăpşan, leapădă sacul din spate si odineşte-te. Oodineşte-te şi bea din necuprinsa splendoare, din nemăsurata şi sfânta frumuseţe a naturii.„
Șerban Țițeica (n. 14/27 martie 1908, București, România – d. 28 mai 1985, București, RS România) a fost un fizician român, profesor universitar, membru al Academiei Române (1955) și vicepreședinte al acesteia (1963-1985). Este unanim considerat drept fondatorul școlii române de fizică cuantică.
A făcut cercetări în domeniul termodinamicii, a fizicii statistice, mecanicii cuantice, fizicii atomice și în fizica particulelor elementare.
A adus contribuții originale în domenii variate ale fizicii teoretice: rezistența metalelor în câmp magnetic, absorbția razelor corpusculare grele în materie, teoria pozitronului și polarizarea vidului, radiația electromagnetică multipolară, termodinamică și mecanică statistică, dezintegrarea pionilor în muoni și neutrini, reprezentările algebrelor Lie ale grupurilor unitare și ortogonale. În colaborare cu Costin D. Nenițescu, a publicat și lucrări de cinetică chimică organică.
*****
„Poezia nu va fi decât muzică şi imagine, aceste două sorginţi ale ideii”.
Alexandru A. Macedonski (n. 14 martie 1854, București, Țara Românească – d. 24 noiembrie 1920, București, România) a fost un poet, prozator, dramaturg și publicist român. Supranumit poetul rondelurilor, inspirându-se din literatura franceză, este primul reprezentant al simbolismului în literatura română. Inițiatorul cenaclului și revistei literare Literatorul, a susținut modernizarea poeziei românești, fiind într-o continuă polemică cu junimiștii. Aceste polemici i-au afectat serios cariera literară și viața și au rămas notabile polemicile sale cu Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu și Ion Luca Caragiale.

Pe de altă parte, Alexandru Macedonski a încurajat, la începuturile activității lor scriitoricești, numeroși tineri talentați, printre care George Bacovia și Tudor Vianu, pe care i-a publicat în revista sa Literatorul, iar în revista ”Liga ortodoxă” debutează, printre alții, Tudor Arghezi și Gala Galaction. Alexandru Macedonski a fost ales (în 2006) membru post-mortem al Academiei Române.
*****
„Indiferent cât de grea ar putea părea viața, poți întotdeauna să faci ceva și să fii bun la acel lucru. Atâta timp cât există viață, există speranță”.
Stephen Hawking (n. 8 ianuarie 1942, Oxford, Regatul Unit– d. 14 martie 2018, Cambridge, Regatul Unit) a fost un fizician englez, teoretician al originii universului și unul dintre cei mai mari cosmologi contemporani, profesor la catedra de matematică de la Universitatea Cambridge.
Principalele domenii de cercetare sunt cosmologia teoretică, relativitatea generală și mecanica cuantică.
În anii 1965-1970 elaborează un model matematic asupra originii și evoluției universului în expansiune, din momentul „marii explozii” inițiale („The Big Bang”) și întreprinde studii asupra relației dintre găurile negre din univers și termodinamică. Foarte populare sunt cărțile sale de popularizare a științei, pentru nespecialiști: A Brief History of Time, 1988 (publicată în limba română sub titlul Scurtă istorie a timpului, 2004), Einstein’s dream, 1993 (Visul lui Einstein și alte eseuri), The Universe in a Nutshell, 2001 (Universul într-o coajă de nucă, 2004) și A briefer history of time, în colaborare cu Leonard Mlodinow, 2005 (O mai scurtă istorie a timpului).
*****
„Aceste lucruri care sunt de nepătruns pentru noi există cu adevărat. Dincolo de tainele naturii rezidă ceva subtil, intangibil şi inexplicabil. Veneraţia pentru această forţă mai presus de tot ceea ce putem noi înţelege este religia mea.”
Albert Einstein (n. 14 martie 1879, Ulm – d. 18 aprilie 1955, Princeton) a fost un fizician teoretician de etnie evreiască, născut în Germania, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin și Princeton. A fost autorul teoriei relativității și unul dintre cei mai străluciți oameni de știință ai omenirii.

În 1921 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Fizică.Cele mai multe dintre contribuțiile sale în fizică sunt legate de teoria relativității restrânse (1905), care unesc mecanica cu electromagnetismul, și de teoria relativității generalizate (1915) care extinde principiul relativității mișcării neuniforme, elaborând o nouă teorie a gravitației.
Cea mai cunoscută formulă a lui Einstein este E=mc² , care cuantifică energia disponibilă a materiei. Pe această formulă se bazează atomistica, secțiunea din fizică care studiază energia nucleară.
Einstein nu s-a manifestat doar în domeniul științei. A fost un activ militant al păcii și susținător al cauzei poporului evreu căruia îi aparținea.
Einstein a publicat peste 300 de lucrări științifice și peste 150 în alte domenii.
*****
”Istoria tuturor societăților cunoscute este istoria luptei de clasă”.
Karl Heinrich Marx (n. 5 mai 1818, Trier, Germania – d. 14 martie 1883, Londra, Marea Britanie) a fost un filozof, istoric, economist, sociolog și jurnalist, întemeietor împreună cu Friedrich Engels al teoriei socialismului științific, teoretician și lider al mișcării muncitorești. A avut o influență importantă asupra istoriei politice a secolului al XX-lea.Karl Marx împreună cu Friedrich Engels a scris și a publicat în 1848: Manifestul Partidului Comunist.

Apelând la ideea de luptă de clasă, Marx nu făcea totuși decât să preia un concept folosit de mult timp deja de către istoricii burghezi în studiile lor. Marx a argumentat că sistemul capitalist, la fel ca și sistemele socio-economice precedente, produce tensiuni interne care îl conduc la distrugere. Așa cum capitalismul a înlocuit feudalismul, capitalismul va fi înlocuit de comunism, o societate fără clase, care urmează unei perioade de tranziție în care statul va fi un instrument al dictaturii proletariatului. Pe de altă parte, Marx a argumentat că schimbările socio-economice se produc prin intermediul activității revoluționare organizate. În acest model, capitalismul va lua sfârșit prin activitatea organizată a clasei muncitoare internaționale. Ideile lui Marx au început să exercite o influență majoră asupra mișcării muncitorești la scurt timp după moartea sa. Această influență a crescut impetuos odată cu victoria Revoluției din Octombrie din Rusia, revoluție datorată bolșevicilor, care erau marxiști, ca și restul partidelor rusești cu orientare de stânga – menșevicii (social-democrații) și socialist-revoluționarii.