„A cunoaşte. A iubi.
Care-i drumul? Ce te-ndeamnă?
A cunoaşte – ce înseamnă?
A iubi – de ce ţi-e teamă?
printre flori şi-n mare iarbă?”
*****
„Sunt acest gen ciudat de fuziune între jazz, pop și R&B.„
Cântărețul și muzicianul american Alwin Lopez Jarreau (12 martie 1940 – 12 februarie 2017) s-a născut în Milwaukee, Wisconsin, la 12 martie 1940. Tatăl său, Emile Alphonse Jarreau, a fost slujitor și cântăreț al Bisericii Adventiste de Ziua a șaptea, iar mama sa, Pearl Jarreau, a fost pianista bisericii.
Albumul său din 1981, Breakin’ Away, a petrecut doi ani în clasamentul Billboard 200 și este considerat unul dintre cele mai bune exemple ale sunetului pop și R&B din Los Angeles. Albumul i-a adus lui Jarreau premiul Grammy în 1982 pentru cea mai bună interpretare vocală pop masculină. În total, a câștigat șapte premii Grammy și a fost nominalizat la peste o duzină de-a lungul carierei sale.
*****
„Tandreţea este o condiţie sine qua non în meseria noastră, pentru că actul artistic este un gest de predare şi de maximă intimitate. Sufletul nu poate fi expus în orice condiţii, iar arma noastră principală este tocmai sufletul…”
Ovidiu Iuliu Moldovan (n. 1 ianuarie 1942, Vișinelu, România – d. 12 martie 2008 , București, România) , actor român, cu o bogată activitate în teatru, film, teatru radiofonic și televiziune.
*****
În 12 martie 1914 are loc vernisajul primei expoziții personale a sculptorului Constantin Brâncuși, la New York, sub egida „Photo Secession Gallery”.
Colecţionarii americani îi comandă în special exemplare din „Pasăre în spaţiu”, sculptură bazată pe ideea de tinereţe numită „Pasărea măiastră”.
🪶Există nouă versiuni în bronz ale Păsării în spațiu. Nici una dintre versiuni nu e la fel cu alta. Brâncuși folosea o versiune în marmură a sculpturii, apoi făcea una în ipsos, modificând dimensiunile, schimbând proporțiile și apoi turna în bronz versiunea modelată în ipsos.
✨ ”Niciodată nu am făcut reproduceri”, spunea Brâncuși. „Fiecare sculptură e o lucrare în sine, făcută de-a lungul anilor. Dacă modific o dimensiune cu un inch, toate celelalte proporții trebuie schimbate și e un lucru al naibii de greu de făcut.”
foto din expoziția dedicată lui Brâncuși la Muzeul de Artă modernă (MoMA) de la New York (2018-2019)
*****
IN MEMORIAM … 🥀⏳
„Frumusețea este mai puțin importantă decât calitatea.„
La 12 martie 1985, s-a stins din viață dirijorul Eugene Ormandy. Lucrările sale, inclusiv partiturile marcate și aranjamentele orchestrale, ocupă 501 de cutii în arhivele Bibliotecii Universității din Pennsylvania.
Eugene Ormandy (născut Jenő Blau; 18 noiembrie 1899 – 12 martie 1985) a fost un dirijor și violonist american de origine maghiară, cunoscut mai ales pentru asocierea sa cu Orchestra Philadelphia în calitate de director muzical al acesteia; asocierea sa de 44 de ani cu orchestra reprezintă una dintre cele mai îndelungate colaborări ale unui dirijor cu o singură orchestră. Sub bagheta sa, Orchestra Philadelphia a fost premiată cu trei discuri de aur și două premii Grammy.
****
Irving Layton (n. 12 martie 1912 Târgu Neamț, România, d. 4 ianuarie 2006 Montreal, Canada) a fost un poet evreu canadian.

Irving Layton (tumblr.com)

Iată un poem despre dragoste și artă.
„Neînţelegere
I-am pus
mâna
pe coapsă.
Din felul în care
s-a îndepărtat
de mine
mi-am dat seama
că dragostea ei
pentru
literatură
nu este
perfectă.”
*****
12 martie 1891…
Clara Schumann cântă împreună cu James Kwast „Variațiuni pe o temă de Haydn” pentru 2 piane de Johannes Brahms, în ultimul ei concert public (Frankfurt, Germania).
Clara Josephine Schumann (1819 – 1896) a fost o pianistă, compozitoare și profesoară de pian germană. Considerată una dintre cele mai distinse pianiste ai epocii romantice, ea și-a exercitat influența de-a lungul unei cariere concertistice de 61 de ani, schimbând formatul și repertoriul recitalului de pian diminuând importanța lucrărilor pur virtuoziste. De asemenea, a compus piese solo pentru pian, un concert pentru pian (Op. 7), muzică de cameră, piese corale și cântece.
*****
IN MEMORIAM … 🥀🕯️
„Nu interpreta la saxofon. Lasă-l pe el să te interpreteze.„
Supranumit „Bird”, Charlie Parker (29 august 1920 – 12 martie 1955 a fost un saxofonist și compozitor american de jazz. Este considerat unul dintre fondatorii jazzului modern și al genului muzical Bebop și descris ca unul dintre cei mai mari saxofoniști din toate timpurile.
A început încă din adolescență să consume droguri și alcool, iar în 1946 a fost internat șase luni într-un spital de psihiatrie pentru depresie.
După ce a fost externat, în februarie 1947, a realizat cele mai bune înregistrări din cariera lui, cu Miles Davis la trompetă.
A murit la data de 12 martie 1955, la New York, răpus de droguri și alcool.
*****
„Într-o bună zi va fi câte un Birdland în fiecare oraș. Va fi un Birdland în Chicago, un Birdland în Detroit, un Birdland chiar vizavi de Camarillo.” (Charlie Parker)
„Bird” este un film biografic american din 1988, produs și regizat de Clint Eastwood după un scenariu de Joel Oliansky. Filmul este un omagiu adus vieții și muzicii saxofonistului de jazz Charlie „Bird” Parker. Este construit ca un montaj de scene din viața lui Parker, din copilăria sa din Kansas City, până la moartea sa timpurie la vârsta de 34 de ani.
Filmul se mișcă înainte și înapoi prin istoria lui Parker, amestecând momente pentru a găsi ceva adevăr în viața sa. O mare parte a filmului se învârte în jurul singurelor sale relații fundamentale cu soția, Chan Parker, pionierul Bebop, trompetist și lider al formației Dizzy Gillespie, și influența sa (atât muzicală, cât și în lumea dependenței de heroină) asupra trompetistului Red Rodney.
*****
Liza May Minnelli (n. 12 martie 1946) este o actriță, cântăreață și dansatoare americană, laureată a premiului Oscar pentru rolul din musicalul Cabaret. Este fiica actriței Judy Garland și a celui de al doilea soț al acesteia, Vincente Minnelli.
„De la mama am moștenit curajul, de la tata visele. Iar combinația aceasta pare să funcționeze.”
Liza Minnelli a moștenit talentul ambilor părinți. Cu o fizionomie foarte apropiată de cea a tatălui său, și o voce la fel de bună ca a mamei sale, Liza și-a început cariera artistică foarte devreme, la vârsta de 15 ani. Valul de energie pe care îl răspândește când e pe scenă și vocea puternică de altistă au făcut-o faimoasă în întreaga lume.
Inițial, Judy Garland nu a dorit ca fiica sa să-i calce pe urme. Dar … în cele din urmă nu a avut de ales. Liza și-a ales singură drumul în viață, fără ajutorul mamei sale, ci cu talentul înnăscut care a propulsat-o. În copilărie Liza a suferit din cauza afirmațiilor răutăcioase din presa de scandal referitoare la mama ei. Amintirile ei sunt putenic legate de rolul de mamă a trei copii, pe care Judy Garland l-a jucat în viața reală.
*****
Annelies Marie „Anne” Frank (n. 12 iunie 1929, Frankfurt am Main, d. martie 1945, Bergen-Belsen, Germania), victimă a genocidului nazist din al Doilea Război Mondial, este cunoscută datorită jurnalului pe care l-a ținut în ascunzătoarea din Amsterdam, înainte de a fi arestată.
Jurnalul, publicat după război de către tatăl ei, este considerat un document istoric al holocaustului, autoarea devenind o figură-simbol a victimelor naziștilor.
„Sunt exact ce este un film de dragoste pentru oamenii profunzi…”
*****
„Femeia e o fiinţă slabă, victimă a fiziologiei ei, orientabilă după bărbat, care trebuie s-o ocrotească şi să-i împrumute personalitatea lui.”
„Enigma Otiliei”
George Călinescu (n. 19 iunie 1899, București – d. 12 martie 1965, Otopeni) a fost critic, istoric literar, scriitor, publicist, academician român, personalitate enciclopedică a culturii și literaturii române. Este considerat drept unul dintre cei mai importanți critici literari români din toate timpurile, alături de Titu Maiorescu sau Eugen Lovinescu.
*****
Ludwig Heinrich Mann (n. 27 martie 1871, Lübeck – d. 11 martie 1950) a fost un romancier german, autorul unor opere cu tematică socială, ale căror nuanțe critice au dus în cele din urmă la exilul lui, în 1933.
Romanul său, „Professor Unrat”, a fost ecranizat sub numele „Îngerul albastru”, având-o pe Marlene Dietrich în rolul personajului feminin „Lola-Lola” (după numele din roman, Rosa Fröhlich).
Împreuna cu Albert Einstein, Mann a semnat scrisoarea de protest către Liga Internațională a Drepturilor Omului, împotriva uciderii cărturarului croat Milan Sufflay, în 18 februarie 1931.
Antipatizat de regimul nazist, a fost obligat să plece în exil și a murit sărac în Santa Monica, California.