”Trucul meu nu are nimic de-a face cu hainele sau cu machiajul. Doar îţi îndrepţi umerii, trăgându-i un pic înapoi, îți ridici bărbia şi acum eşti gata să iei lumea în piept cu mândrie.”

Helen Mirren (n. 26 iulie 1945, Chiswick, England)

Născută Lydia Petrovna Mironova – tatăl ei provenea dintr-o familie aristocrată rusă – numele de familie i-a fost schimbat în Mirren în anii cincizeci.

Helen a decis să înceapă o carieră scenică ca urmare a fascinației pe care i-a stârnit-o Shakespeare. După ce la vârsta de 13 ani a participat la o producție de teatru școlară, ea s-a remarcat, cinci ani mai târziu, jucând rolul reginei egiptene în Anthony And Cleopatra într-o producție a Teatrului Național de Tineret.

Helen în rolul Cleopatra (Old Vic Theatre,1965)

A continuat și s-a alăturat companiei Royal Shakespeare, unde a fost supranumită „regina sexului din Stratford”, în semn de recunoaștere a bunăvoinței, chiar plăcerii sale de a se dezbrăca pe scenă. Simțindu-se minunat și confortabil în propria-i piele, Helen recunoaște cu gura ei că:

„este faimoasă pentru că este mișto pentru că nu este superbă.”

„Ador femeile nerușinoase. Și mândre!” spune Helen explicând cum, pe timpul tinereții sale „se credea că ești o femeie ușoară chiar și numai dacă ți s-ar fi văzut breteaua de la sutien”, pentru că „totul era despre femei care trebuiau să se conformeze regulilor”.

Cu toate acestea, ea nu a fost întotdeauna atât de sigură pe ea însăși și, nu la mult timp după ce și-a făcut debutul TV într-o producție BBC, pe când avea 25 de ani, „deprimată” fiind, a făcut un gest neobișnuit pentru a-și găsi calea. „M-am dus la un cititor în palmă”, explică ea. „Acest tip indian dintr-un cartier funky mi-a spus: „ Nu vei atinge înălțimea succesului decât la sfârșitul vârstei de 40”.

Era o prezicere pe care fărâma de dramatism din ea a pus-o la inimă. „Din acel moment”, spune Helen, „m-am simțit mult mai bine, pentru că mi-am dat seama că nu vreau să știu ce se va întâmpla. Voiam doar să continui.”

Tânăra Helen

Și a continuat. Bunele instincte au păstrat-o atât în teatru, cât și în film și, după ce și-a dat măsura pe scena londoneză, și-a consolidat acreditările pe marele ecran la sfârșitul anilor 70 și la începutul anilor 80 în clasice precum Caligula, Excalibur și The Cook, The Thief, His Wife And Her Lover.

Helen Mirren – Morgana le Fay în Excalibur,1981

Pirostrii

„Întotdeauna am spus că nu am nimic împotriva căsătoriei, doar că nu era pe gustul meu, cum ar fi, de exemplu, napii. Mi-a luat foarte mult timp să mă învârt pentru a dobândi gustul.”

Actrița, care numără printre foștii admiratori și pe co-starul din Excalibur, Liam Neeson, și-a pus, în sfârșit, pirostriile, căsătorindu-se cu partenerul ei de lungă vreme, regizorul american al Proof Of Life, Taylor Hackford, în noaptea de Revelion 1997, în Scoția.

Înălțimi

În 2006, Helen, care a fost făcută Dame of the British Empire cu trei ani mai devreme, a atins un vârf în carieră. La vârsta de 61 de ani, ea a fost sărbătorită pe tot globul pentru rolul Elizabeth II din filmul The Queen și, de asemenea, pentru apariția televizată ca Elizabeth I.

Helen Mirren, Queen Elizabeth I

„A fost cel mai incredibil an pentru mine vreodată”,

a spus ea în timp ce a primit două Globuri de Aur la ceremonia din 2007.

2007

Palmares

Helen are un palmares impresionant de premii şi nominalizări.

A primit o statuetă Oscar, un Glob de Aur şi un premiu BAFTA la categoria Cea mai bună actriţă în rol principal, pentru interpretarea reginei Elizabeth a II-a a Marii Britanii din filmul „Regina/ The Queen“ (2006).

The Queen – 2006

A mai câştigat un Glob de Aur pentru rolul din filmul TV „Losing Chase“.

De asemenea, a mai fost nominalizată la Oscar pentru rolurile din „The Last Station“ (2009), „Gosford Park“ (2001) şi „The Madness of King George“ (1994), în timp ce la Globurile de Aur a primit alte zece nominalizări.

În The Madness of King George

Alte filme în care Helen Mirren a avut apariţii notabile sunt „Call“ (1984), care i-a adus premiul pentru cea mai bună actriţă la Festivalul de Film de la Cannes, „The Cook, the Thief, His Wife & Her Lover“ (1989), „O lecţie pentru profa de istorie/ Teaching Mrs. Tingle“ (1999), „Calendar Girls“ (2003), „Hitchcock“ (2012) şi „Război în bucătărie/ The Hundred-Foot Journey“ (2014).

În Teaching Mrs. Tingle

Pe micul ecran, Helen Mirren s-a remarcat în rolul detectivului Jane Tennison din serialul „Prime Suspect”, care a început în 1992. Până în 2006, când s-a încheiat difuzarea serialului, Hellen Mirren primise trei premii BAFTA şi un premiu Emmy pentru acest rol.

În rolul Jane Tennison

A continuat să strălucească şi pe scena de artă dramatică, fiind nominalizată la premiile Tony pentru rolurile din „A Month in the Country” (1995) şi „Dance of Death” (2002).

În 2010, a urmat a patra nominalizare la premiile Academiei şi încă una la Globurile de Aur pentru rolul din filmul biografic despre Lev Tolstoi – „The Last Station” („Ultima Staţie”).

În 2015, a jucat rolurile Maria Altman în „Woman In Gold” („Femeia în aur”) şi Hedda Hopper în „Trumbo”, pentru ambele fiind nominalizată la Globurile de Aur.

În 2018, a apărut în „Winchester: Casa spiritelor”, „The Leisure Seeker” şi „Spărgătorul de nuci şi cele patru tărâmuri”.

Anul 2019 a însemnat apariţia pe micul ecran în serialul „Ecaterina cea Mare” difuzat de HBO, rol care i-a adus încă o nominalizare la Globurile de Aur.

Ecaterina cea Mare, 2019

Dacă vorba „cu vârsta vine înțelepciunea“ i se poate aplica cu naturalețe acestei femei incredibile, aș putea completa că ea a ridicat vârstei un monument de frumusețe, strălucire și un stil de o inteligență aproape feroce.

foto tumblr.com

Citește și Cate Blanchett