Cu o candoare vecină cu naivitatea, regizorul Lasse Hallström (autor al peliculelor Hachi: A Dog’s Tale, Dear John şi Chocolat) relansează o veche teorie potrivit căreia credinţa poate schimba orice, modificând ceea ce aparent pare imposibil. Astfel, un şeic excentric din Yemen îşi pune în minte să introducă somon în apele din ţara sa. Pasionat de pescuitul de somon din râurile Scoţiei, şeicul visează să-şi exercite pasiunea şi pe plaiurile natale. La Londra, şeful fundaţiei care gestionează operaţiunile acestuia este responsabilizat pentru cooptarea celor care pot face viabil acest proiect. Harriet, o tânără din guvern şi Alfred, un om de ştiinţă, vor fi solicitaţi să se ocupe de acţiunea vizată. Dr. Alfred Jones refuzase, iniţial, participarea la acest program, dar, din motive obscure de natură politică, va accepta propunerea. Deşi afacerea pare un vis nebunesc, aventura pică la momentul potrivit pentru doi tineri implicaţi în proiect – vieţile lor private fiind în adânc impas. În timpul deplasării, se vor derula nenumărate peripeţii, mai ales că cei doi aveau viaţa privată calamitată ca punct comun.
Pelicula este o adaptare a romanului Salmon Fishing in the Yemen al lui Paul Torday. Ecranizarea făcută de Simon Beaufoy, după best-seller-ul britanic, este un mariaj între o „poveste cu tâlc” şi o comedie romantică, deşi fluiditatea firului narativ este adesea artificială. Filmul descrie lumea arabă ca o adunătură de fanatici bărboşi sau emiri bogaţi şi excentrici, care-şi doresc o rezervaţie de somon sălbatic în plin deşert.Totuşi, ca să creeze alibiul perfect pentru realizarea unei comedii romantice, ar fi fost nevoie de ceva mai solid, fără doza de artificialitate la vedere.
Lui Simon Beaufoy, scenarist al unor filme celebre precum Slumdog Millionaire sau 127 Hours, alegerea lui Lasse Hallström i se pare cireaşa de pe tort în materie de „comedii cu animale”. Ca totul să fie o reuşită, aduce inginerul piscicol (Ewan Mc Gregor) şi proiectul lui uşor abracadambresc: pescuitul ar mai reduce încleştările dintr-o ţară devastată de conflicte (pescuitul este o chestiune de credinţă chiar şi pentru materialiştii necredincioşi englezi). Omul de ştiinţă, cu aer de anti-playboy, specializat în piscicultură este responsabil pentru introducerea pescuitului de somon în wadi-urile aride din Yemen. Ewan Mc Gregor portretizează un fel de Forrest Gump gentil, dar uşor defazat cu realitatea. De aceea, intervenţia secretarei particulare a şeicului este determinantă. Emily Blunt, tânăra polivalentă şi ultra-specializată, aflată în slujba şeicului, dar şi presiunea redutabilei PR-iste a prim-ministrului, Patricia Maxwell (Kristin Scott Thomas), îl conving pe omul de ştiinţă să preia acest proiect. Aceasta de pe urmă credea că astfel va distrage atenţia publică de la ultima gafă comisă de guvernul britanic în Orientul Mijlociu. Argumentul adus de Simon Beaufoy este la vedere – stigmatizarea moralismului simplist. Din fericire, această viziune este îmbrăţişată de toată lumea: realizatori, actori şi regizor. Prin urmare, pelicula va lăsa libertate de acţiune actorilor, ce par a fi încântaţi să devină puţin cabotini pe un teren exotic. Idila dintre cele două personaje – capete ale afişului – nu este exploatată la maximum, deşi au fost lăsate portiţe narative.
Ewan Mc Gregor este prins într-o capcană sentimentală între soţia carieristă şi noua lui amică (Emily Blunt), înnebunită de durere din pricina dispariţiei iubitului ei într-o misiune în Afganistan. La rândul ei, Kristen Scott Thomas joacă cu mare plăcere rolul şefei de la relaţii publice ale guvernului. Femeia activă devine o caricatură, subliniind cinismul din spatele cuvintelor mari ale unei sufragete fără ideal. Personajul lui Kristin Scott Thomas aduce cu sine satira politică. Discursul carismaticului Amr Waked, în rolul şeicului Muhammed, nu are legătură strict cu religia, ci încearcă să releve ideea de umanism. Lasse Hallström, care-a oferit celei de-a şaptea arte pelicula Hachi, un film ce-a lăsat la vedere planul subiectiv al unui câine, aduce şi-n cazul acesta cadre superbe despre piscicografie.
Regizorul suedez strecoară metafora piscicolă, pigmentând firul narativ cu aforisme şi imagini spectaculoase. Morala „poveştii cu tâlc” din Salmon Fishing in the Yemen nu este tocmai una uimitoare – trebuie să credem în visurile noastre. Realizarea imposibilului devine, în acest film, o dorinţă contagioasă, ce se poate uşor transfera şi spectatorilor.
Regizor: Lasse Hallström
Scriitor: Paul Torday / Scenarist: Simon Beaufoy
Compozitor: Dario Marianelli / Operator: Terry Stacey / Producător: Paul Webster / Monteur: Lisa Gunning
Distribuţia: Ewan McGregor (Alfred Jones), Emily Blunt (Harriet Chetwode-Talbot),
Amr Waked (Sheikh Muhammed), Kristin Scott Thomas (Patricia Maxwell),
Rachael Stirling (Mary Jones), Tom Mison (Robert), Catherine Steadman
(Ashley)
Via LiterNet
Cultura te îmbogăţeşte, te plasează pe o anumită ierarhie valorică, cu condiţia să fie dublată de inteligenţă şi de cei şapte ani de acasă. Licenţiată în Teatrologie-Filmologie (U.N.A.T.C. I.L.Caragiale, Bucureşti) şi Pedagogie (Univ. Buc.), mă simt aproape de cei “săraci în arginţi, dar bogaţi în iluzii” ştiind că cea mai subtilă, dar solidă, formă de supravieţuire este cultura și că întotdeauna “Les beaux esprits se rencontrent”.