Poți înlocui o femeie frumoasă cu alta mai frumoasă, dar…

Ce-ar fi dacă i-ai spune că o simți în toate durerile creșterii tale, că nu încerci să schimbi nimic la ea, că o accepți exact aşa cum e şi o iubești pur şi simplu ?

Cum ar fi să o faci să simtă că fiecare mișcare și acțiune pe care ai făcut-o până acum a avut rolul de a te conduce în direcția ei fix în momentul în care a realizat că tu ești răspunsul la toate întrebările ei ?

Chiar așa. Cum ar fi ? Ar fi un fel de dans al lucidității ?

Poate că ar fi.

Și cu toate astea, și-ar da oare seama că nimeni nu poate fi iubit prea mult ? Că nimeni nu poate fi iubit într-un mod greșit, pentru că iubirea nu rănește, nu manipulează, nu înşală, nu strangulează ?

Și dacă i-ai spune că fiecare spațiu gol din interiorul tău are forma ei ?

Și dacă i-ai spune că o vei aștepta pentru totdeauna?

Ar putea, ar vrea să vină mereu către tine ?

Și atunci când ar veni, ai putea să-i întorci spatele doar pentru că n-a venit atunci când te așteptai să o facă ?

Ai putea să nu o iubești ? Probabil că ai putea.

Și cu toate astea, de ce să o faci ? Da, n-ai face-o. O iubești așa cum e ea, pentru că ceva din ceea ce ai făcut sau spus, i-a conferit siguranța de a-ți arăta cum e ea în momentele în care n-o vede nimeni.

Pentru că, în definitiv, despre asta este iubirea.