A avut o iubită, de care s-a îndrăgostit la o petrecere cu prietenii, dar de care s-a despărțit pentru că și-a descoperit vocația religioasă; iubește tangoul, dansul preferat în tinerețe; pictura preferată datează din 1938, îi aparține lui Marc Chagall și se numește „Crucificarea albă”, întrucât îl înfățișează pe Iisus purtând, spre recunoașterea sa ca evreu, un șal de rugăciune alb; filmul preferat: Babette’s Feast, o dramă din 1987, în regia lui Gabriel Axel; a predat teologie, înainte de a deveni Arhiepiscop de Buenos Aires… și multe altele.

E una dintre cele mai carismatice figuri ale lumii religioase, care nu a precupețit niciun efort de a se exprima liber, pe înțelesul tuturor, cu o franchețe absolut autentică, fiind convins că ”avem cu toții datoria de a face bine”. Când a fost nevoie a criticat, devoalat și rostit adevărul în toată puterea lui, iar mâinile lui au mângâiat sufletele tuturor creștinilor, fără a face diferența dintre păcătoși, smeriți, credincioși sau habotnici.

Un nonconformist care a știut să se apropie în felul său unic de toți muritorii, înțelegând lumea ca un loc de binefacere, solidaritate, pace și prietenie, ca o școală a învățării binelui.

Jorge Mario Bergoglio s-a născut în 17 decembrie,1936 în Buenos Aires. Alegerea lui Jorge Mario Bergoglio, arhiepiscop de Buenos Aires, sub numele de papa Francisc a avut loc la 13 martie 2013. El este succesorul papei emerit Benedict al XVI-lea (85 de ani), a cărui retragere a intrat oficial în vigoare la 28 februarie 2013.

În grija sa constantă pentru ceilalți, Papa Francisc a ales să sărbătorească sâmbătă cea de-a 86-a aniversare, onorând cu prezența, gândul și respectul său nemărginit, trei oameni care „sunt dedicați carității în numele celor mai săraci dintre săraci”. Papa le oferă pr. Hanna Jallouf, Gian Piero (cunoscut sub numele de Wué) și Silvano Pedrollo o expresie a recunoștinței sale pentru eforturile lor caritabile pentru ceilalți. Potrivit unui comunicat de presă al Dicasterului pentru Slujba Carității, gestul urmărește să amintească că fiecare dintre noi ”este chemat” să se dăruiască celorlalți, cu tot ceea ce le stă în putință. Cei trei reprezintă, în viziunea Sa, întruchiparea generozității, a empatiei și a altruismului.

Iată cine sunt ei:

Jallouf este un preot franciscan care și-a petrecut viața slujind pe cei săraci în timpul devastatorului război civil din Siria.

Gian Piero este un om fără adăpost care dă o parte din pomana pe care o primește în fiecare zi celor care sunt mai săraci decât el.

Don Pedrollo este un om de afaceri din orașul italian Verona care folosește o mare parte din profiturile afacerii sale pentru a-i ajuta pe cei săraci din mai multe țări africane și latino-americane, precum și din India, să construiască școli, fântâni și spitale sau centre de sănătate.

Sâmbătă, Papa Francisc vizitează un cămin din Roma condus de Silvano Pedrollo pentru a le prezenta celor trei bărbați „floarea recunoștinței”.

Iată câteva dintre cele mai cunoscute teme pe care Sanctitatea Sa le-a abordat în discursurile sale:

„Cel mai important lucru în viața fiecărui bărbat și a fiecărei femei nu este că nu ar trebui să cadă niciodată pe drum. Important este întotdeauna să vă ridicați înapoi, să nu rămâneți pe pământ, lingându-vă rănile. ”

„Am observat că, în societate și în lumea în care trăim, egoismul a crescut mai mult decât dragostea față de ceilalți și că oamenii de bunăvoință trebuie să lucreze, fiecare cu propriile sale forțe și expertiză, pentru a se asigura că dragostea pentru ceilalți crește până când este egal și, probabil, depășește dragostea pentru sine. ”

„Credința noastră în Hristos, care a devenit sărac, și a fost întotdeauna aproape de săraci și de proscriși, stă la baza preocupării noastre pentru dezvoltarea integrală a celor mai neglijați membri ai societății.” 

„Poate pot spune că sunt un pic înțelept, că mă pot adapta la circumstanțe, dar este adevărat și că sunt un pic naiv. Da, dar cel mai bun rezumat, cel care vine mai mult din interior și mă simt cel mai adevărat este acesta: sunt un păcătos pe care Domnul l-a privit ”. 

„Politica este o activitate nobilă. Ar trebui să-l reevaluăm, să-l exersăm cu vocație și cu o dedicație care necesită mărturie, martiriu, adică să moară pentru binele comun ”. 

„Politica este cea mai importantă dintre activitățile civile și are propriul său domeniu de acțiune, care nu este cel al religiei”. 

„Politica, conform Doctrinei sociale a Bisericii, este una dintre cele mai înalte forme de caritate, deoarece servește binelui comun. Nu pot să mă spăl pe mâini, nu? Cu toții trebuie să dăm ceva! ” 

„Religia are dreptul să-și exprime opinia în slujba oamenilor, dar Dumnezeu în creație ne-a eliberat: nu este posibil să ne amestecăm spiritual în viața unei persoane.” –

„Păcatul, și pentru cei care nu au credință, există atunci când cineva merge împotriva conștiinței sale. A asculta și a asculta înseamnă, de fapt, a decide în fața a ceea ce este perceput ca fiind bun sau rău. Și pe această decizie pivotează bunătatea sau răutatea acțiunii noastre. ” 

„Din moment ce Dumnezeu a creat lumea, El a creat și realitatea.” 

„Întrucât mulți dintre voi nu aparțin Bisericii Catolice și alții sunt necredincioși, din suflet le dau această binecuvântare tăcută fiecăruia dintre voi, respectând conștiința fiecăruia dintre voi, dar știind că fiecare unul dintre voi este un copil al lui Dumnezeu ”. 

„Situațiile se pot schimba; oamenii se pot schimba. Fii primul care caută să aducă binele. Nu vă obișnuiți cu răul, ci învingeți-l cu binele ”. 

„Unii oameni vor să știe de ce mi-am dorit să fiu numit Francisc. Pentru mine, Francisc de Assisi este omul sărăciei, omul păcii, omul care iubește și protejează creația. ” 

„Cineva nu vrea să poarte crucea, nu știu ce mai face în mănăstire.” 

„Uneori apar știri negative, dar sunt adesea exagerate și manipulate pentru a răspândi scandal. Jurnaliștii riscă uneori să se îmbolnăvească de coprofilie și astfel să încurajeze coprofagia: care este un păcat care pătează toți bărbații și femeile, adică tendința de a se concentra asupra aspectelor negative, mai degrabă decât asupra aspectelor pozitive. ” 

„Spune-mi: când Dumnezeu privește o persoană homosexuală, susține existența acestei persoane cu dragoste sau respinge și condamnă această persoană? … Este necesar să o însoțim cu milă.” 

„Doar unirea exclusivă și indisolubilă dintre un bărbat și o femeie are un rol plenar de jucat în societate ca un angajament stabil care dă roade în viața nouă”. 

„Biserica nu există pentru a condamna oamenii, ci pentru a produce o întâlnire cu dragostea viscerală a milostivirii lui Dumnezeu.” „

„Biserica este sau ar trebui să se întoarcă la a fi o comunitate a poporului lui Dumnezeu, iar preoții, pastorii și episcopii, care au grija sufletelor, sunt în slujba poporului lui Dumnezeu”. 

„Întâlnirea cu Dumnezeu trebuie să vină din interior.” – Papa Francisc