În încercarea unor posibile răspunsuri la întrebarea de pe buzele tuturor – ce urmează? – apelăm la vizionarul Samuel P. Huntington, autorul cărții „Ciocnirea civilizațiilor și noua ordine mondială”, dar și la Klaus Schwab, autorul principal al cărții „Covid 19. Marea Resetare.”

În 1996, Huntington aprecia că civilizația occidentală nu a generat nici o mare religie și că toate marile religii ale lumii au fost produse de civilizații non occidentale și cele mai multe dintre ele sunt mai vechi decât civilizația occidentală. Astăzi, când religia și credința sunt supuse unei mari provocări, afirmațiile lui par, din nou, oarecum profetice.

„Fiecare civilizație se consideră centrul lumii și își scrie istoria ca pe drama centrală din istoria omenirii.”

Huntington îl citează pe Arnold J. Toynbee care critică obtuzitatea și impertinența Occidentului manifestate în iluziile egocentrice că lumea s-ar învârti în jurul lui, că există un Occident imuabil și că progresul este inevitabil. Toynbee nu era de acord cu ideea că există „un singur fluviu de civilizație, al nostru, și că toate celelalte sunt fie afluenți ai acestuia, fie se pierd în nisipurile deșertului.”

În urmă cu un secol Declinul Occidentului de Oswald Spengler, citat și el de Huntington, a revelat lumii o nouă ipoteză asupra viitorului omenirii.

Astăzi, când în Europa se vorbește despre China mai mult poate decât oricând, teoriile lui Huntington și Toynbee au devenit extrem de actuale.

„Pe măsură ce supremația Occidentului se erodează, o mare parte din puterea lui va dispărea, pur și simplu, iar restul se va împărți pe baze regionale între marile civilizații ale lumii și statele lor nucleu. Cel mai mult va crește puterea civilizațiilor asiatice, iar China va deveni treptat societatea cea mai capabilă să rivalizeze cu Occidentul în privința influenței globale.”

Cultura Davos

„În fiecare an, circa o mie de oameni de afaceri, bancheri, înalți funcționari de stat, intelectuali și jurnaliști se întâlnesc la Forumul Economic Mondial de la Davos, în Elveția. Aproape toți sunt licențiați în științe exacte, științe sociale, economie sau drept, lucrează cu cuvinte și/sau cu cifre, vorbesc o engleză destul de fluentă, sunt angajați ai unor guverne, corporații sau instituții academice cu o bogată activitate internațională și călătoresc adesea în străinătate. În general cred în individualism, economia de piață și democrația politică, asemenea majorității occidentalilor. Participanții la forumul de la Davos controlează aproape toate instituțiile internaționale, multe dintre guvernele mondiale și cea mai mare parte a capacităților economice și militare ale lumii. Cultura Davos este, deci, extrem de importantă. Cu toate acestea, câți oameni împărtășesc această cultură în lume?”

Anul trecut, la un click distanță, oricine putea afla aceste informații, în special adepții teoriei conspirației, potrivit căreia pandemia a fost planificată la întâlnirea din ianuarie 2020 de la Davos.

Tot pe linia anticipării realității din zilele noastre, Huntington aprecia că Occidentul va rămâne cea mai puternică civilizație în primele decenii ale secolului al XXI-lea. Am intrat în deceniul al treilea …

„În 1919, Woodrow Wilson, Lloyd George și Georges Clemenceau controlau practic lumea. […] După o sută de ani, niciun grup asemănător de oameni de stat nu se va mai putea bucura de o putere comparabilă. Presupunând că acest lucru va mai fi posibil, grupul nu va fi format din trei occidentali, ci din conducătorii statelor-nucleu ai celor șapte sau opt mari civilizații: occidentală, islamică, chineză, hindusă, ortodoxă, budistă, japoneză. Epoca dominației occidentale va lua sfârșit.”

Marea Chină

China, a cărei influență economică și politică majoră din ultimii ani e covârșitoare, și-a propus să aducă modelul său cultural întregii planete? Am spune că da, dacă ne raportăm la faptul că sintagme precum identitate digitală deja sunt în uz. Deja se vorbește că prin intermediul identității digitale, posesorii ei vor avea acces la diferite servicii financiare, cu atât mai mult cu cât banii în numerar vor dispărea și vor fi înlocuiți de carduri și monede virtuale. Comerțul în micile magazine va fi înlocuit de comerț virtual, accesul la platformele de social-media, serviciile de administrație publică, sănătate  sau telecomunicații nu se vor putea face decât prin identitate digitală.

Viitoarele orașe smart în care populația are acces doar în baza unui cod de bare păreau scenarii de science-fiction în urmă cu doar câțiva ani. Există programe de recunoaștere facială, detectare a vocii, detectarea personalității fiecărui individ în funcție de comunicarea prin servicii de e-mail, sms, messenger, whatsapp și celelalte canale.

În prezent în China există tehnologie 5 G care conectează toate dispozitivele care oferă informații. Aceasta este atât de avansată încât realizează recunoașterea facială a unui număr de peste 3 miliarde de oameni în 3 secunde! Tot în China există așa numitul credit social în baza căruia cetățenii primesc puncte în funcție de comportamentul lor mai mult sau mai puțin dezirabil. În funcție de punctaj au acces la servicii bancare, de călătorie etc.

Cu toții știm că dacă deținem un telefon smart, un anumit control al deplasărilor noastre deja există. Acea protecție a datelor personale care ne-a fost adusă tuturor la cunoștință cel puțin o dată, va rămâne istorie? Vom vedea.

Resetarea

Criza mondială generată de pandemia de coronavirus nu are precedent în istorie. Urmările vor fi simțite ani de zile de acum încolo și multe lucruri se vor schimba pentru totdeauna. Crizele profunde, existențiale, generează introspecții și favorizează transformările. Se naște o lume nouă ale cărei contururi trebuie să ni le imaginăm și să le desenăm.

În iunie 2020 Klaus Schwab (fondator și președinte executiv al Forumului Economic Mondial) și Thierry Malleret au elaborat cartea „Covid 19. Marea Resetare” în a cărei introducere se precizează fără echivoc că, la întrebarea când lucrurile se vor reîntoarce la normal, răspunsul este: niciodată. Unii sunt de părere că asistăm la o bifurcație majoră, alții consideră că este o criză profundă de proporții biblice, dar esența rămâne aceeași: lumea așa cum o știam până în primele luni ale anului 2020 nu mai există, s-a dizolvat în contextul pandemiei. Aceasta singură nu poate să transforme lumea complet, dar probabilitatea ca ea să accelereze multe dintre schimbările care deja aveau loc înainte de declanșarea ei, este mare. Singura certitudine este că schimbările nu vor fi liniare, ci vor prevala discontinuități acute. Pandemia va accelera schimbările de sistem preexistente în momentul declanșării crizei: retragerea parțială din fața globalizării, creșterea tensiunilor dintre Statele Unite și China, accelerarea automatizării, preocupările pentru supravegherea de înaltă tehnologie, creșterea popularității politicilor de bunăstare, naționalismul în ascensiune și teama față de imigrare ce rezultă din asta, puterea tot mai crescândă a tehnologiei, necesitatea companiilor de a avea o prezență în mediul online tot mai mare. Posibilitățile de schimbare și noua ordine rezultată din ea sunt nelimitate și legate doar de imaginația noastră, spre mai bine sau spre mai rău. Societățile ar putea fi gata să devină mai egalitariste sau mai autoritare, îndreptate spre mai multă solidaritate sau mai mult individualism, favorizând interesele celor puțini sau celor mulți.

Autorii promit ediții revizuite ale cărții în lumina noilor descoperiri, ultimelor cercetări, măsurilor politice revizuite și feed-back-ului constant de la cititori.