Muzica sacră și sărbătoarea Paștelui … 🎶

Simfonia nr. 2 în Do minor, „Învierea” – Gustav Mahler
– Scrisă între 1888 și 1894 și interpretată pentru prima dată în 1895, această lucrare orchestrală monumentală trebuie ascultată!
Până în momentul compunerii, Mahler a împărtășit un punct de vedere confuz asupra religiei, dar această simfonie a devenit prima sa piesă care a stabilit viziunea sa despre frumusețea Învierii.
Deși Mahler a fost obligat să folosească învierea ca subiect pentru simfonie, acest lucru nu a fost atât de simplu pe cât ar putea sugera titlul. Simfonia din cinci mișcări explorează toate fațetele, luminoase și întunecate ale vieții și morții….
Într-un sondaj efectuat de BBC Music Magazine, Simfonia a 2-a de Gustav Mahler a fost votată a cincea cea mai măreață simfonie din toate timpurile: https://youtu.be/sxuefFrDuwE

*****

Plângerile lui Ieremia – Thomas Tallis
Aceasta este cea mai veche adaptare muzicală dintre numeroasele adaptări ale Cărții lui Ieremia Profetul.
Compozitorul englez din perioada Renașterii Thomas Tallis este autorul lucrării corale pentru cinci voci – un alto, doi tenori și doi bași pe textul latin al Bibliei folosite în timpul vieții lui Tallis (1505 – 1585).
*****
Ultime șapte cuvinte ale lui Hristos, Hob. XX/2 – Joseph Haydn
„Die sieben letzten Worte unseres Erlösers am Kreuze” (Ultimele șapte cuvinte aie Mântuitorului nostru de pe cruce) este o lucrare orchestrală compusă de Joseph Haydn pentru slujba de Vinerea Mare din 1786 la Oratorio de la Santa Cueva din Spania.
Cele șapte secțiuni meditative principale, etichetate sonete, se bazează pe cele șapte expresii atribuite lui Isus în timpul crucificării sale. Ele sunt încadrate de o „Introducere” lentă și o concluzie rapidă „Cutremurul ”, un total de nouă mișcări.
Premiera publică a avut loc la 1 aprilie 1798, sponsorizată de Tonkünstler-Societät, o societate vieneză a muzicienilor. Lucrarea a fost publicată în 1801.
Link
P.S.
Compozitorul a adaptat muzica de trei ori – o dată în 1787 pentru cvartet de coarde, din nou în 1796 ca oratoriu pentru solo și cor și a aprobat, de asemenea, o versiune pentru pian solo.
*****
”Miserere” – Gregorio Allegri
Această lucrare corală cu sunete bântuitoare a lui Gregorio Allegri pune textul latin al lui Miserere mei, Deus din Psalmul 51 pe note pentru cor dublu.
Lucrarea corală a fost fost compusă în timpul Papei Urban al VIII-lea, probabil în anul 1630, pentru uzul exclusiv al Capelei Sixtine în timpul slujbelor Tenebrae din Săptămâna Mare, iar mistica sa a fost sporită de tradițiile nescrise de spectacol și de ornamentație.
Lucrarea este scrisă pentru două coruri a câte cinci și respectiv patru voci, care cântă alternativ și apoi se unesc spre final într-o polifonie de 9 voci.
Povestea incredibilă a modului în care Mozart a ajuns să copieze Miserere de Allegri, notă cu notă, după ce l-a auzit doar o dată în 1770
– Sublima compoziție corală Miserere al lui Allegri a fost lucrarea favorită de secole a corurilor. Odată auzit lucrarea, nu se uită niciodată. Acea notă acută Do este mereu o provocare pentru orice voce.
Dar piesa era păzită îndeaproape și se cânta doar în Săptămâna Maree și strict în limitele sfințite ale Vaticanului. Lucrarea corală nu a fost niciodată tipărită pentru uzul publicului.
În 1770, Wolfgang Amadeus Mozart, în vârstă de 14 ani a sosit la Vatican de Paște. Roma era captivanta. Tânărul Mozart a fost atras de biserica Sfântul Petru, dar cea mai mare impresie i-a lăsat-o piesă corală Miserere.
Când s-a întors la locuința lui – unde a trebuit să împartă patul cu tatăl său – Mozart nu a putut închide deloc ochii și în acea noapte a notat din memorie întreaga lucrare.
Unii oameni se îndoiesc de poveste. Se întreabă : cum și-ar putea aminti un tânăr de 14 ani o compoziție corală întreagă, constând din cinci voci după doar o singură audiție?
Să ne amintim că Mozart a scris prima sa compoziție, un fermecător Menuet și Trio în Sol major, la vârsta de cinci ani!
Se mai spune că, după ce a transcris piesa, tânărul Mozart s-a întors în aceeași săptămână la biserică pentru a asculta din nou lucrarea și a compara propria partitură cu versiunea cântată.
*****
Imnul Pascal din Cavalleria Rusticana – Pietro Mascagni
– Acțiunea operei Cavalleria Rusticana a lui Pietro Mascagni are loc într-un orășel sicilian chiar în Duminica Paștelui.
Alături de „Intermezzo” orchestral, „Imnul pascal” este piesa remarcabilă a acestei opere într-un act.
Premiera operei a avut loc la „Teatro Costanzi“ din Roma, în ziua de 17 mai 1890. Muzica: Pietro Mascagni. Libretul: Giovanni Targioni-Tozzeti și Guido Menasci, după un roman de Giovanni Verga.
*****

”Patimile după Matei” (Matthäus-Passion), BWV 244 – J. S. Bach
Considerată a fi una dintre capodoperele muzicii sacre culte occidentale, monumentala compoziție, în mod surprinzător, abia la aproape 100 de ani de la premieră din 1727 a primit recunoașterea pe care o merita.


Titlul original în latină, Passio Domini nostri J.C. secundum Evangelistam Matthæum se traduce prin „Patimile Domnului nostru I[esus] C[hrist] după Evanghelistul Matei”.
Bach a compus oratoriul în 1727 pentru voci solo, cor dublu și orchestră dublă. Libretul se bazează pe capitolele 26 și 27 ale Evangheliei după Matei (traducerea germană a lui Martin Luther), intercalate cu arii și momente corale.
Oratoriul a fost conceput de Bach ca parte a Vecerniei de Vinerea Mare pentru catedrala luterană din Leipzig.
După premieră, a mai avut două reprezentații: în 1736 și 1740. După aceea, nu a mai fost interpretată timp de aproape 100 de ani.
https://youtu.be/ZwVW1ttVhuQ

*****

Mesia – G. F. Händel, HWV 56

– Deși lucrarea este cunoscută după partea sa corală emblematică „Aleluia”, întreaga compoziție reprezintă o piesă esențială a muzicii de Paște.
De la premiera sa în 1742, începând din 1745, Mesia a fost interpretată de coruri din întreaga lume.
Händel a început să compună Mesia în 1741 și a avut nevoie de 14 ani pentru a ajunge la versiunea pe care o cunoaștem astăzi.
Arii solo impresionante, precum „Ev’ry valley shall be exalted” și „Rejoice greatly, O daughter of Zion” sunt presărate cu numere superbe de cor care povestesc nașterea, viața, moartea, învierea și victoria finale a lui Isus asupra păcatului.
Corul „Aleluia” este de departe cea mai cunoscută secțiune a lucrării, iar publicul tinde să stea în picioare în timpul spectacolelor – o tradiție care ar fi început atunci când regele George al II-lea a stat în picioare în timpul spectacolul de debut al oratoriului la Londra.
*****
„Acolo unde există muzică devoțională, Dumnezeu este întotdeauna la îndemână cu prezența Sa plină de har”. (J. S. Bach)
”Patimile după Ioan” (”Johannes-Passion”) – J. S. Bach (1704)
Este cea mai veche dintre cele două Patimi scrise de Bach care s-au păstrat, una dintre cele mai sensibile piese ale marelui compozitor.
A fost compusă în 1724 pentru slujba Vecerniei de Vinerea Mare, punând pe note capitolele 18 și 19 din Evanghelia lui Ioan în care este relatată răstignirea lui Isus.
*****
„Deși memoria mea pălește, îmi amintesc foarte clar două lucruri: sunt un mare păcătos și Hristos este un mare Mântuitor”. (John Newton)
Amazing Grace – John Newton (1779)
– „Amazing Grace” este una dintre cele mai cunoscute melodii din lume. Nu este doar un imn, dar există și nenumărate înregistrări ale cântecului, iar cele ale Arethei Franklin și Elvis Presley i-au conferit acestui cântec recunoaștere mondială.
Imnul a fost publicat pentru prima dată în 1779 de către poetul și duhovnicul englez John Newton. Cântecul împărtășește mesajul iertării și al mântuirii, esența sărbătorilor pascale.
Linkuri: Varianta Celtic Woman: https://youtu.be/HsCp5LG_zNE
Link: Pentatonic, versiune a capella: https://youtu.be/Obp-9BEZe1c
*****
De la cele două Patimi ale lui Bach (a căror muzică a supraviețuit), la Mesia lui Händel, iată cele mai importante piese muzicale care descriu ultimele zile ale lui Isus și Învierea Sa.
Oratoriul de Paște, BWV 249 – J. S. Bach (1725)
Nu este surprinzător că într-un catalog care include, atât Patimile sale, cât și Oratoriul de Paște, Bach este unul dintre cei mai importanți compozitori clasici de muzică sacră.
Prima versiune a lucrării a fost de fapt finalizată ca o cantată pentru Duminica Paștelui în 1725, dar mai târziu i s-a dat titlul de Oratoriul de Paște într-o versiune reînviată zece ani mai târziu.
Oratoriul de Paște are patru personaje alocate celor patru părți vocale; Simon Petru (tenor), Ioan Apostolul (bas), Maria Magdalena (alto) și Mary Jacobe (soprano).
*****
Thomas Crecquillon (c 1505–c 1557): Congratulamini mihi
Muzica acestui foarte apreciat compozitor franco-flamand renascentist emană bucurie în descrierea întâlnirii Mariei Magdalena cu Hristos înviat din morți.
„Congratulamini mihi” este expresia minunată și bucuroasă a Învierii lui Hristos. După atâta doliu și rugăciune pentru morți, aceasta oferă un prilej potrivit pentru celebrarea învierii lui Hristos.