Margaret Boden – mintea care a cartografiat creativitatea

Într-o lume în care inteligența artificială pare fie o promisiune, fie o amenințare, numele lui Margaret A. Boden rămâne un reper de echilibru, luciditate și viziune. Născută în 1936, la Londra, într-o epocă în care femeile rareori aveau un cuvânt greu de spus în științele exacte, Boden a reușit să construiască o punte între domenii aparent imposibil de împăcat: filosofia, psihologia, informatica și arta.

Formată inițial în psihologie și filosofie, cu studii la Cambridge, Harvard și Oxford, Boden a fost atrasă de întrebarea fundamentală: ce este mintea și cum putem înțelege mecanismele creativității? În anii ’70, într-o perioadă în care calculatoarele erau abia la început, ea publica volumul „Artificial Intelligence and Natural Man”, o lucrare care avea să devină un text de bază pentru generații întregi de cercetători.

A fondat la Universitatea Sussex primul program universitar din lume dedicat științei cognitive – un amestec de psihologie, lingvistică, informatică, antropologie și filosofie. În viziunea ei, mintea nu era un teritoriu exclusiv al psihologilor, ci un peisaj complex, ce trebuia explorat prin colaborare interdisciplinară.

via pinterest.com

Cartea „The Creative Mind” din 1990 a consacrat-o ca pionier al domeniului „creativității computaționale”.

Boden a propus o teorie în trei forme ale creativității:

  • combinatorie (alăturarea inedită a unor idei cunoscute),

  • exploratorie (descoperirea de noi posibilități în limitele unui cadru existent) și

  • transformatoare (schimbarea radicală a cadrului însuși).

Departe de a vedea IA ca o simplă copie a gândirii umane, Boden a considerat-o o oglindă în care putem privi altfel asupra noastră: „Creativitatea este o trăsătură fundamentală a inteligenței umane… iar IA ne poate ajuta să-i descoperim mecanismele ascunse”.

A publicat peste douăzeci de cărți, printre care monumentala „Mind as Machine” (2006), o istorie în două volume a științelor cognitive, și lucrări dedicate relației dintre artă, imaginație și tehnologie.

Recunoașterea a venit la nivel internațional: a fost distinsă cu titlul de Officer of the Order of the British Empire (OBE), a primit premiul ACM-AAAI Allen Newell – una dintre cele mai prestigioase distincții în domeniul inteligenței artificiale – și a fost membră a Academiei Britanice.

Margaret Boden nu a inventat un algoritm anume și nu a pus pe piață un produs revoluționar, dar a creat ceva mai prețios: un cadru intelectual în care știința, filosofia și arta pot dialoga. A pregătit terenul pentru generațiile care astăzi se întreabă nu doar cum să construim inteligență artificială, ci și de ce.

Până la sfârșitul vieții, a rămas o voce echilibrată în dezbaterile publice, avertizând asupra riscurilor tehnologiei, dar și pledând pentru folosirea ei creativă și etică. Plecarea sa în 14 august 2025 lasă un gol în comunitatea academică, dar și un patrimoniu intelectual de neprețuit: căutarea neobosită a modului în care mintea – fie ea biologică sau artificială – creează, imaginează și transformă lumea.

Moartea ei, survenită într-un cămin de îngrijire, a fost anunțată de Universitatea din Sussex, unde, la începutul anilor 1970, a contribuit la înființarea a ceea ce este cunoscut astăzi drept Centrul pentru Știința Cognitivă, reunind psihologi, lingviști, neurologi și filosofi pentru a colabora la studiul minții.

Excerpt

„Margaret Boden, the pioneer who mapped the hidden architecture of creativity, taught us that understanding the mind requires both science and art. From her groundbreaking theory of combinational, exploratory, and transformational creativity to her vision of AI as a mirror of human thought, she shaped the very language we use to speak about intelligence. Her legacy is not only in books and theories, but in the intellectual courage to ask — and truly explore — the most human question of all: how do we create?”

Dead Poets Society: O reflecție despre educație și libertate