Și pentru voi un cântec, odrasle inocente!
O lume de iluzii îmi dau aste momente,
De sfinte amintiri.
Când veseli, dar cu fața și mâinile-nghețate,
Umblați din casă-n casă cu sorcove-nflorate,
Făcând din iarnă, vară; din chidă, trandafiri.

Mă simt copil sburdalnic și plâng de bucurie
În mintea mea renaște întreaga poezie
A timpului sburat.
Când așteptam să vie întâiul Ianuare
Să sorcovesc părinții, surori, pe mama mare,
S-alerg, să văd pe nașul, cu drag recompensat.

Și-apoi din casă-n casă intram în libertate;
Prietenii lui tata cu multă bunătate
Și cinste mă primeau;
Și unde-n altă vreme n-aș fi-ndrăsnit vreo dată,
Eram primit cu bine și dragoste curată
Și toți îmi dau dovada că inime aveau!

Dar vai cât timpul trece și datina declină,
E întuneric unde se zice că-i lumină
Păcatul ni-a robit.
E moartă bucuria ce ne umplea viața
Și Moș Crăciun bătrânul cu «Bună dimineața»
Și el e ostenit!

«Copii, veniți la mine» a zis Mântuitorul.
«Copii, veniți la mine» vă zice visătorul
Cu sufletul senin,
Să-i amintiți de anii cei veseli ai juniei,
Ca voi să ciripească din harpa armoniei,
A sorcovei cântare, cu harul ei divin!

Deși sărac el este, dar el cu voi împarte
Puținul muncei sale … Țineți-vă de carte
Și fiți ascultători.
Iubiți-vă părinții; căci ei v-au dat lumina
Căci una cu ei sunteți: voi rodul, ei tulpina.
Ei soarele din ceruri, voi razele din flori!

Credința strămoșească să nu vă părăsească.
În sufletele voastre în veci să strălucească
Ca stelele din cer.
Și când veți fi odată mai mari și cu avere
Să nu vă amețească vremelnica putere,
Să nu uitați pe aceia ce tremură prin ger…

Sorcova. Lăsați copiii să vină la mine de Ioan N. Polychroniade. Poezie publicată în revista Lumea copiilor din 1926.

 

Citiți și textul Și atunci am știut…