„Îmi aduc aminte asta în fiecare dimineață: nimic din ce spun astăzi nu mă va învața ceva. Deci, dacă am de gând să învăț, trebuie s-o fac prin ascultare.” – Larry King
Probabil că te-ai simțit uneori confuz, la fel cum m-am simțit și eu, când unii oameni primeau atenție și erau ascultați de cei din jur, în timp ce tu nu erai luat prea în serios, deși făceai orice pentru aceștia. Ei primeau ceea ce își doreau când cereau, iar tu te simțeai dat la o parte. Așa cum spune și titlul articolului, vei vedea în cele ce urmează un lucru: a da dovadă de asertivitate face diferența.
Vreau să îți spun că nu era din cauza că tu nu meritai acele lucruri sau nu erai luat în seamă, doar că nu îți făceai intențiile clar cunoscute, de aceea cei din jur nu înțelegeau ceea ce tu îți dorești.
„Glumind, putem spune orice, chiar şi adevărul.” – Sigmund Freud
Era din cauză că nu comunicai cu ceilalți într-un mod care să denote ASERTIVITATE, lipsea comunicarea asertivă, deci o făcea ori într-un mod pasiv, ori într-un mod agresiv.
Să le luăm pe rând:
Sunt 3 tipuri de comunicare:
1. Pasivă (Pasivitate)
2. Agresivă (Agresivitate)
3. Asertivă (Asertivitate)
Le voi lua pe fiecare și le voi explica, iar tu vei trage concluzia în ce categorie te afli și vei înțelege cum să faci tranziția de la una la alta până la finalul articolului.
„Cuvintele sunt cu adevărat mijlocul de comunicare cel mai puţin eficient. Ele sunt cele mai expuse la intrepretări greşite şi cel mai adesea prost înţelese.” – Neale Donald Walsch
1. PASIVĂ
Persoanele pasive sunt mereu „încordate psihic” pentru că au în minte convingerea că pot supăra pe cineva în orice moment. Ele au tendința să se scuze mereu.
Chiar dacă ești pus în situația de a cere ceva tu îți minimalizezi valoarea și îți comunici nevoia mai mult forțat de împrejurări. De aceea, are mai multă valoare ceea ce spune celălalt decât propria ta părere. Totodată, poți simți și conflicte interioare puternice între convingerea limitativă „nu merit” și constrângerile exterioare care sunt aparent peste puterile tale.
Cauți a da o tentă negativă comunicării dintre tine și celălalt, crezi că discuția va merge prost, de aceea ești mereu îngrijorat să nu îl superi sau să îl faci să simtă disconfort. Această este la polul opus comunicării agresive, și la distanță jumătate de asertivitate.
Așa am fost eu foarte mult timp. Încercăm să le satisfac tuturor cerințele pentru că, după mine, și eu voi avea aceleași drepturi ulterior. Ceea ce nu știam eu pe atunci este că nevoia de a fi plăcut de oameni era cauzată de un gol interior referitor la încrederea în mine care trebuie acoperit cu validarea celorlalți. Când nu primeam ceea ce voiam, apăreau frustrările.
Evident, îmi făceam așteptări emoționale care nu aveau nici un fundament și nu aveam niciodată nevoile satisfăcute.
„Când vezi că ai aceeaşi părere cu majoritatea, este bine să mai reflectezi o dată.” – Mark Twain
Odată ce am început să lucrez la încrederea în mine și să învăț să comunic asertiv, lucrurile s-au schimbat. Nu mai eram atât de dependent de validarea celorlalți și am devenit detașat de părerile lor și toate “mofturile” mele au dispărut.
Rezultatul? Am început să primesc pe măsură ce dădeam, iar ceilalți au început să îmi respecte spațiul și timpul personal.
Cum faci trecerea de la pasivitate la asertivitate?
Învață să spui “NU”. Ai timpul și energia limitate. Nu poți satisface cerințele tuturor. Nu-ți fie frică pentru faptul că ceilalți nu te vor mai aprecia. Din contra! Vei observa mai mult respect din partea lor, pentru că tu îi înveți acest lucru.
2. AGRESIVA
Comunicarea agresivă se află la polul opus celei pasive.
Aici ai percepția că tu ești „centrul universului”, că tu deții adevărul absolut și că ar fi absurd că ceilalți să nu fie de comun acord cu tine. Crezi că puterea ta e mult mai mare decât a celorlalți și ți se cuvin drepturi pe care nu le ai, de aceea ceilalți trebuie să se conformeze cu ceea ce spui tu.
În caz contrar, devii agresiv-verbal până celălalt cedează, ori îl ignori.
Acest mod de comunicare vine tot dintr-o încredere de sine foarte slabă, dar care se manifestă în mod diferit. Tu simți că nu ai încredere în tine și încerci să îți demonstrezi contrariul prin ascultarea și obediența celuilalt, având satisfacția falsă că celălalt este supus și acceptă punctul tău de vedere, să te respecte.
Te valorizezi pe tine peste limita normală și îi submimezi valoarea celuilalt.
Nu ții cont de nevoiele celui de lângă tine, doar de nevoile tale. Te pui pe tine pe primul loc și, de aceea, cei din jur nu contează atât de mult, doar cât sunt acolo pentru a îți confirmă ție punctul de vedere pe care tu îl ai.
„Cuvintele sunt precum frunzele. Acolo unde ele abundă, arareori mai găseşti şi roade împrejur.” – Alexander Pope
Persoanele agresive sunt frustrate în interior pentru că nu obțin ceea ce vor și tensiunea se descarcă prin comportamentul lor agresiv.
Cum faci trecerea de la agresivitate la asertivitate?
Învață să îi respecți pe cei din jur și acceptă că nu le știi pe toate și că toată viață ai de învățat. Fii conștient că nimeni nu îți este inferior, iar dacă crezi că se află pe o treaptă inferioară a evoluției în ceea ce privește cunoașterea, înțelepciunea etc, ai datoria de a-l trage în sus, nu de a-l asupri.
Ținte minte: orice persoană îți este egală ție!
3. ASERTIVITATE
Fundamentul pentru comunicarea asertivă/ asertivitate este încrederea în sine.
A fi asertiv presupune să spui ceea ce simți, ceea ce vrei și propria părere într-un mod în care asigura obținerea a ceea ce vrei. Ești încrezător în ceea ce spui și eșți clar și obiectiv, fiind pe același picior de egalitate cu celelalt, nefacandu-l inferior sau superior ție.
Îți transmiți mesajul clar, fără ambiguitate, spui exact ceea ce vrei, nu îl lași pe celelalt să ghicească sau bănuiască. Totodată, vrei să îi asculți punctul de vedere.
O persoană ce comunica asertiv are încredere în sine însuși pentru că știe ce vrea și nu are așteptări emoționale.
Iar acum un mic calcul că să înțelegi mai bine ce înseamnă comunicarea asertivă:
Asertivitate = (Agresivitate + Pasivitate) / 2
Asta înseamnă că din postura de a fi asertiv iei dorința de a-ți exprima nevoie pe care o ai din latura agresivă, dar respecți persoană cu care comunici, conferindu-i dreptul de a spune “nu”, din latura pasivă.
Gândește-te doar că atunci când vei învață să comunici asertiv, relațiile tale cu ceilalți se vor îmbunătăți radical și vei deveni o persoană mult mai încrezătoare în propriile forțe.
În relații de cuplu: poți discuta orice problemă într-un mod eficient cu el și să ajungeți la o soluție comună, evitând astfel diferite certuri inutile care nu fac decât să va îndepărteze, mai mult.
În prerelaționare: poți să fii direct și să îi spui unei femei pe care o placi că vrei să ieșiți fără să amâni decizia, să îți cauți alte scuze, sau să îți faci așteptări emoționale, iar ea probabil va accepta (asta dacă i-ai stârnit interesul și i-ai câștigat încrederea 
)
În cercul social: nu vei avea sentimentul că ești “în plus” sau că nu contezi și vei capătă încredere în tine pentru că ai trebuința de a aparține de un grup satisfăcută. Sentimentul de solitaritate dispare.
În familie: va fi clarificată fiecare nevoie a fiecărui membru, deci vă puteți ajuta între voi.
Între prietenii foarte buni: reușești să creezi o legătură și mai profundă cu ei și le poți acceptă criticile constructive, esențiale pentru evoluția ta.
Așa fiecare devine o persoană mai bună doar pentru că l-ai ascultat pe celălalt.
Știi că ești asertiv când:
-Ai puterea de a spune “nu” cerințelor celorlalți, fără să te simți vinovat;
-Comunici sentimentele tale pozitive sau negative, nelăsându-le să “clocotească” în tine;
-Respecți demnitatea oricărui om. Fiecare este egalul tău și îi recunoști drepturile;
-Ești autentic: gândurile, cuvintele și acțiunile tale sunt în concordanță;
-Asculți părerile celor din jur și vrei să înveți din fiecare interacțiune;
-Știi că nu ești obligat să rezolvi problemele celorlalți;
-Intri în contact cu alți oameni, dar fără a deveni dependent de ei și atenția lor;
-Te interesează, în primul rând, ceea ce crezi tu, apoi asculți și părerile celorlalți. Tu îți judeci singur acțiunile;
-Ceri ceea ce vrei, dar respecți limitele și teritoriul celuilalt, fără să-l încalci;
-Prin comportamentul tău nu cazi în plasa manipulărilor celor din jur, de cele mai multe ori inconștiente, care îți induc sentimentul de vină;
-Îți asumi responsabilitatea pentru deciziile pe care le iei, nu ai motive false de a aruncă vină pe ceilalți;
-Înveți din greșeli și ești responsabil pentru ele;
-Îți oferi posibilitatea de a alege;
-Îți oferi timp pentru tine. Nu ai timp să ajuți pe oricine îți cere;
-Poți spune “nu știu”, “nu înțeleg”, “da” sau “nu” fără a te simți vinovat.
4. PASIV-AGRESIV
Vreau să îți ofer, bonus, un al patrulea tip de comunicare, și anumea cea pasiv-agresivă. Ea constă în actul pasiv pe care îl are o persoană în faza inițială, dar care are consecințe ulterioare agresive. Mai exact, pe moment persoană în cauza adopta un stil pasiv, iar după o vreme are manifestări agresive cu interlocutorul său.
Personal, nu am identificat acest stil de comunicare foarte des la persoanele cu care am interacționat până în prezent, dar el există și consecințele îl fac suficient de important cât să-l examinăm puțin. Un exemplu concret, prietenul tău îți cere să speli vasele în locul lui, iar tu accepți (manifestare pasivă). Totodată, te înfurii, pentru asta plănuiești să îl pedepsești prin a scoate hainele din mașina de spălat mai devreme decât era necesar, astfel ele nu vor fi spălate cum trebuie (manifestare agresivă).
Un alt exemplu, ești la un meci de fotbal și ești faultat de un adversar. Pe moment, spui că este vina ta și că nu te doare lovitură primită (manifestare pasivă), dar ulterior, conștientizezi că a făcut-o intenționat și dorești să te răzbuni, faultându-l înapoi cum se cuvine! (manifestare agresivă). Sunt doar 2 exemple simple, dar cred că ai înțeles ideea principala și îți dorești să rămâi la concluzia următoare: comunicarea asertivă este, în general, cea mai benefică din toate punctele de vedere.
Iar acum un mic test grilă pentru a-ți da seama cât de asertiv ești:
…
Pentru a face testul şi a citi articolul integral, îţi recomand să dai click aici
Citiți și Există diferență între atracția sexuală și iubire?
