Hristos  Domnul, Mirele

Începând de luni și până miercuri în săptămâna dinaintea sărbătorii Paştilor, la slujba deniei se cântă un frumos tropar: „Iată Mirele vine..”

Hristos Domnul este Mirele, care vine către mireasa Lui, care este Biserica-ecclesia! Fiecare dintre noi, fiecare suflet uman este „mireasă a lui Hristos”, fiind parte constitutivă a adunării lui pe pământ, ecclesia. Se stabileste astfel o relație nupțială, aproape cosmică, între om și divinitate. Astfel că venirea Mirelui este deosebit prilej de introspecție a sufletului uman, dezgolit de toată nimicnicia lui, dinaintea nunţii celei veşnice, a veșniciei proprii.

Această cântare este inspirată din textul evanghelic care se citeste în ziua de marţi a acestei săptămâni, şi anume Pilda celor zece fecioare (Evangh.după Matei, cap.25).

Atunci Împărăţia Cerurilor se va asemăna cu zece fecioare, care şi-au luat candelele, şi au ieşit în întâmpinarea mirelui. Cinci din ele erau nechibzuite şi cinci înţelepte.

Cele nechibzuite, când şi-au luat candelele, n-au luat cu ele untdelemn; dar cele înţelepte, împreună cu candelele, au luat cu ele şi untdelemn în vase. Fiindcă mirele zăbovea, au aţipit toate şi au adormit. La miezul nopţii, s-a auzit o strigare: “Iată mirele, ieşiţi-i în întâmpinare!”

Atunci toate fecioarele acelea s-au sculat şi şi-au pregătit candelele. Cele nechibzuite au zis celor înţelepte: “Daţi-ne din untdelemnul vostru, căci ni se sting candelele.” Cele înţelepte le-au răspuns: “Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă şi nici vouă; ci mai bine duceţi-vă şi cumpăraţi-vă.”

Pe când se duceau ele să cumpere untdelemn, a venit mirele: cele ce erau gata, au intrat cu el în odaia de nuntă, şi s-a încuiat uşa. Mai pe urmă au venit şi celelalte fecioare, şi au zis: “Doamne, Doamne, deschide-ne!” dar el, drept răspuns, le-a zis: “Adevărat vă spun, că nu vă cunosc!”

Vegheaţi dar, căci nu ştiţi ziua şi nici ceasul în care va veni Fiul omului.

O pildă plină de sens, mai ales astăzi, în cămara propriei noastre însingurări. Nu putem duce lupta de unii singuri. Permanenta cale alături de Hristos este condiția sine qua non a oricărei biruințe:  a vieții asupra mortii, a iubirii asupra urii, a luminii asupra întunericului din noi, toate din noi. Suntem chemati la priveghere, neîncetat la priveghere și discernământ, diakrisis.

Creștinul de azi este mai mult decât oricând chemat la mărturisire, la o permanentizare desăvârșită a prezentului continuu, la o transformare a timpului sau cronologic în veșnicia întâlnirii intim- sufletești cu Dumnezeu: „Iată Mirele vine în miezul noptii și fericită este sluga pe care o va afla priveghind…”

 

Pr. Radu Tănase

(marti, 14 aprilie a.c.)

În prezent preot paroh la Cisnădioara, Radu Tănase a absolvit Colegiul Național „Octavian Goga” din Sibiu, secția filologie, fiind licenţiat și absolvind un Master la Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, Facultatea de Teologie “Andrei Şaguna”, și, nu în ultimul rând, studii doctorale la Universitatea din Fribourg, Elveţia.

Articole, recenzii:    

 „La communauté internationale au Salesianum – Un essai de définition”, în Jahresbericht, Convict Salesianum, 2006

 „Europa – un proiect creştin? A doua ediţie a Forumului Religiilor (Fribourg – Elveţia) 30 noiembrie – 1 decembrie 2006”, în Telegraful Român, nr. 45-48, 1 si 15 decembrie 2006

 „Săptămâna de rugăciune pentru unitatea tuturor creştinilor (18-25 ianuarie 2007)”, în Telegraful Român, 1 si 15 martie, 2007

„Catehizarea familiei – o viziune contemporană (Aspecte marcante ale competenţei şi viitorului catehezei familiale)”, în Îndrumătorul Bisericesc pe anul 2007, Ed. Andreiană Sibiu, pp. 164-170

„O etapa « africană » în formarea canonului biblic : Sfântul Ciprian al Cartaginei şi stihometria lui Theodor Mommsen (consideraţii cu caracter istoric şi teologic)”, în Revista Teologică, seria noua, anul XVII (89), nr. 2, aprilie-iunie, 2007, pp. 162-172

„Sfântul Ciprian al Cartaginei, chipul ierarhului-martir în lumina izvoarelor vremii,” în « Ale Tale dintru ale Tale » Liturghie-Pastoraţie-Mărturisire (prinos de cinstire adus IPS Dr. Laurenţiu Streza la împlinirea vârstei de 60 de ani), Ed. Andreiană, Sibiu, 2007, pp. 662-669

„Despre necesitatea stringentă, reală şi prezentă a luării de poziţie. Creştinismul faţă în faţă cu… (criza unei dezbateri în teologia pastoral-catehumenală, precum şi o posibilă soluţionare)”, în Îndrumătorul Bisericesc 2008, Anul 156, Ed. Andreiană, Sibiu, 2008, pp. 282-28

“Actualitatea cercetării teologiei Sfântului Ciprian al Cartaginei”, în Îndrumătorul Bisericesc pe anul 2009, Ed. Andreiană, Sibiu, pp. 332-345

„Teologia slujirii aproapelui. Puncte de reper în opera teologică a Sfântului Ciprian de Cartagina (c.200-258) », în Îndrumătorul Bisericesc pe anul 2010, Ed. Andreiană, Sibiu, pp. 216-230

 «Rugăciunea Tatăl nostru la Părinţii Bisericii » (Lire le Notre Père avec les Pères), Daniel Vigne (ed.), Editions Parole et Silence, 2009, 429 pp., recenzie pulicată de revista Oglindanet (www.oglindanet.ro), 2010

Despre Biserica Ortodoxă din Cisnădioara, construită prin osârdia lui și cu sprijinul pictorului Iosif Stieger, citiți aici.