În 1992, la zece ani de la dispariția lui Henry Fonda, fiica sa, Jane, i-a adus un emoționant tribut printr-un film documentar la care au participat și fratele ei Peter Fonda, ultima soție Shirlee și alți actori și regizori cu care a lucrat. Jane a trecut peste toate animozitățile dintre tată și fiică din trecutul tumultuos al fiecăruia dintre ei. Jane și Henry au împărtășit opinii politice diferite în timpul războiului din Vietnam; în timp ce Henry, care era asimilat de public cu eroii western pe care îi interpretase de-a lungul anilor – All American Boys – Jane a fost o ferventă activistă anti-război. A vizitat și Vietnamul și a fost fotografiată în Hanoi stând pe un anti-aerian nord vietnamez, gest pe care l-a regretat mai târziu.
În copilărie Henry Fonda a asistat la linșarea unui american de culoare; peste douăzeci de ani impresia puternică lăsată atunci și-a pus amprenta pe unul dintre roluri. În 1940 l-a interpretat pe Tom Joad în ecranizarea capodoperei lui John Steinbeck – „Fructele mâniei”, rol pentru care a fost nominalizat la premiul Oscar.
Alături de alte staruri hollywoodiene s-a înrolat în Marina Americană în Al Doilea Război Mondial.
De regizorul John Ford l-a legat o prietenie de o viață. Împreună au realizat vestitele western-uri „My Darling Clementine” (1946) și „Fort Apache” (1948) și „Mr. Roberts” (1955) în care a jucat rolul unui ofițer de marină. Aproape douăzeci și cinci de ani mai târziu, când i s-a acordat un titlu onorific la Kennedy Center, a fost omagiat de un cor de viitori ofițeri de marină cu salutul din film. Fonda era cu ochii în lacrimi …
„12 Angry Men/ 12 oameni furioși” (1957) a rămas un punct de referință în memoria cinefililor, un thriller extrem de tensionat, a cărui acțiune se petrece aproape numai în sala de judecată. Henry Fonda, în rolul singurului jurat care îi ia apărarea unui tânăr acuzat de o crimă, a fost și co-producător, regia fiind semnată de Sidney Lumet.
În 1981 cei doi, tată și fiică, au jucat propriile roluri în filmul „On Golden Pond/ Pe lacul auriu” în regia lui Mark Rydell. A fost cântecul de lebădă al lui Henry Fonda și al lui Katherine Hepburn. Cu acest film ambii actori au ieșit triumfal din scenă. Henry Fonda a murit la câteva luni după filmări. Pentru rol a fost recompensat cu premiul Oscar pe care l-a primit Jane în locul lui, fiindcă starea sănătății nu i-a mai permis să participe la ceremonie. Împăcarea din viața reală s-a împletit cu cea de pe ecran. În film Henry Fonda interpretează rolul unui soț, tată și bunic adoptiv un pic cam morocănos, tipicar, înstrăinat de fiica sa divorțată, care vine pe nepusă masă în casa părinților împreună cu iubitul și cu fiul acestuia.
Nu a contat că nu a fost omul perfect sau părintele perfect, că a făcut greșeli pe care nu a încercat niciodată să le nege. Nu poți fi de toate pentru toți. Rolul lui a fost să fie o legendă americană, iar asta e destul pentru o viață de om.
Așa tată, așa fiică …
Jane a călcat pe urmele faimosului ei părinte. În anii ’60 a început să se facă remarcată în roluri de comedie: „Cat Ballou” (1965) sau „Desculț în parc” (1967) – una dintre colaborările cu Robert Redford. Pentru rolul principal din „They shoot Horses, don’t they?/ Și caii se împușcă, nu-i așa?” în regia lui Sidney Pollack, a fost nominalizată la Oscar. Filmul este o impresionantă dramă a supraviețuirii într-un ciudat concurs de dans și maraton până la epuizare, pe fondul Marii Crize Economice din 1929-1933.
A câștigat primul premiu Oscar din carieră pentru rolul prostituatei din „Klute” (1971) în regia lui Alan J. Pakula. Tatăl a fost mândru de fiica lui, atât ca actriță, cât și ca activistă în cele din urmă.
La începutul anilor ’80, în paralel cu rolurile din filme, începe să dezvolte o modă printre femeile americane cu exercițiile de aerobic pe care le promovează intens. Caseta video „Aerobic cu Jane Fonda” a devenit cel mai bine vândut produs VHS din toate timpurile.
Devine și o înfocată feministă pe fondul unei tragedii personale din copilărie: pe când avea 12 ani, mama ei și a fratelui Peter și a doua soție a lui Henry Fonda s-a sinucis într-un spital de boli mintale, tragedie care a fost deliberat ascunsă celor doi copii. Aceștia au aflat că mama lor a murit de inimă, iar ani mai târziu, deja adulți, au aflat cumplitul adevăr.
Comedia dulce-amăruie „9 to 5” (1980) în care a jucat alături de Dolly Parton și Lily Tomlin pune pe tapet subiectul femeii care muncește la fel de mult ca bărbatul, fără să fie remunerată la fel.
Mereu cu gândul la tatăl ei și la relația lor înstrăinată, cumpără drepturile pentru ecranizarea piesei „Pe lacul auriu” de Ernest Thompson, special pentru ei doi. A fost un act de alinare a tuturor traumelor din trecut. Filmul a primit trei premii Oscar din cele zece nominalizări: cel mai bun actor (Fonda), cea mai bună actriță (Hepburn) și cel mai bun scenariu original (Thompson).
Henry Fonda a murit împăcat în 12 august 1982 la vârsta de 77 de ani. La cererea lui a fost incinerat și cenușa împrăștiată în cele patru zări.