Dragă Luni
Tu ești ziua aceea nedorită, neiubită, neimportantă, ziua în care toți își amână mereu tot ce și-au propus să facă dar n-au reușit să facă în toate celelalte zile. Tu ești ca femeiea aceea și deșteaptă și frumoasă și stăpână pe viața ei, de care mulți se tem pentru că, cică, ar fi prea a dracu’, prea fițoasă, prea cum vrea ea să fie, fără măcar să apuce s-o cunoască.
Pai, bine-ai venit, „măi, dragă”! Io te iau toată, bucățică cu bucățică, exact așa cum vii, exact așa cum ești.
Pentru mine nu ești cu nimic mai prejos decât o sâmbătă seara, sau o duminică dimineața, ești la fel de deosebită și orice ar zice altcineva, pentru mine tu ești și vei fi întotdeauna prima, tu dai tonul unui nou început! Eu știu cum se simte să fii apreciat abia după ce ești pierdut, așă că am motivele mele să te ador și nu te-aș da pe nicio viitoare zi de marți, sau de mult așteptată zi de vineri, să știi.
Rămâne-mi-ai mie, căci, Doamne, cât de frumoase sunt începuturile! Hai, să ne începem! Să începem să profităm din plin una de cealaltă, eu să te trăiesc, tu să mă crești și mai mare.
Doar o vorbă, să-ți mai spun
Octombrie curentă, ia, stai așa că și ție am „doar o vorbă, să-ți mai spun”:
păi, ce-ai făcut, fată, dragă? În sfârșit te-ai decis să nu mai fii tristă? În sfârșit ți-ai dat seama că-i păcat să fii tristă?
♦foto arhiva personală
Bravo! Vor fi oamenii răi dar sunt și unii buni, de „să-i pui și să-i mânci pe pită”, cum zicea buna mea, de delicioși ce sunt… Ăia care te venerează, despre ei spun, exact!
Ai văzut ce înseamnă doi ani de lipsa lor? Ai văzut cât de frumoasă ești, când ești tu și când nu te învolburezi aiurea? Ai văzut câte instantanee ți s-au făcut, câte etichetări de bine ți s-au pus, cât s-au mai mândrit oamenii cu tine și câte hashtag-uri ți s-au prins de tivul fustei tale colorate?
Păi, pe mine m-ai umplut de senin, m-ai umplut de frumos de-mi curge tăt pe dinafară! M-ai umplut de roșu, galben și de albastru, plus derivatele lor. Hai, fugi și vezi cum faci să rămâi cel puțin la fel de spectaculoasă, fiindcă la anu’ care vine, îl iau și pe badea cu mine! Toată toamna.
Să ne fie acest 31 de Octombrie o primă virgulă din înșiruirea frumosului care va fi să fie, iar întâiul de mâine, să ne găsească cu visele măcar pe jumătate, împlinite!
Citește și bucuria stă așezată la picioarele tale