O poveste de-o delicatețe extremă, ce țese într-o plasă a senzaționalului un subiect întru totul sensibil: Lili Elbe, una din primele femei care a erupt dintr-un bărbat cu ajutorul chirurgiei de realocare.
The Danish Girl’s Wife – pictură de Gerda Wegener
Orice abordare, din perspectiva cuiva care doar citește o carte sau vede un film, are o mică doză de risc, astfel că trebuie menținută într-un perimetru al purei relatări însoțite de grija bunului simț – cu respect și fără judecăți de valoare.
Filmul The Danish Girl a fost proiectat în 2015 în cinematografele din întreaga lume, făcând pentru prima dată cunoscută povestea scrisă de Lili Elbe în cartea autobiografică Man into Woman, din 1933.
Cine a fost Lili Elbe
Lili Elbe s-a născut ca Einar Magnus Andreas Wegener la 28 decembrie 1882 în Vejle, Danemarca. A studiat pictura la Academia Regală de Arte din Copenhaga. Acolo a întâlnit-o și a cunoscut-o pe Gerda Gottlieb, o talentată pictoriță Art Deco, cu care s-a căsătorit în 1904, când Einar avea 22 de ani iar Gerda 19, rămânând cuplu până în 1930 când a început tranziția bărbatului Einar Wegener către femeia Lili.
”Întâmplarea” ca declanșator
Trecerea lui Einar Wegener la Lili Elbe a început, cu adevărat din întâmplare, atunci când cea care îi poza ca model soției sale Gerda, nu a venit la ședința programată.
Povestea fetei daneze dezvăluie că modelul care nu a reușit să apară a fost Anna Larssen, o actriță populară și prietenă a cuplului. S-a întâmplat în jurul anului 1908. La telefon, Anna Larssen i-a sugerat Gerdei ca Einar s-o înlocuiască. Einar a ezitat la început, dar a cedat în cele din urmă rugăminților soției sale, care i-a pus la dispoziție o pereche de ciorapi și tocuri. „Nu pot nega, așa ciudat cum s-ar părea, că nu m-am bucurat de această deghizare”, a scris Einar. „Mi-a plăcut senzația moale lăsată de îmbrăcămintea feminină. M-am simțit ca acasă din primul moment.” Einar a continuat să pozeze astfel pentru Gerda, iar după câțiva ani a început să se îmbrace ca femeie în mod regulat, chiar în afara ședințelor. (Man into Woman)
Gerda și Einar Wegener în fața picturii Gerdei
De ce numele de Lili Elbe?
Lili Elbe – pictură de Gerda Gottlieb, 1928
Tranziția
După aproximativ două decenii în care a simțit că e o femeie prinsă în capcana corpului unui bărbat, sentiment care a ajuns să-l sufoce prin neputința suprimării laturii feminine, Einer a aflat, în februarie 1930, despre existența unui medic din Berlin care l-ar fi putut ajuta. Acesta era Magnus Hirschfeld, medic și sexolog care avea să supravegheze prima operație din seria operațiilor de realocare efectuate.
Lili Elbe, după operație, Dresda, Iunie 1930
Arderile de carte din mai 1933, de la Institutul de Cercetare Sexuală, de către studenți nazisti, demolarea din februarie 1945 a Clinicii pentru femei, din Dresda, și distrugerea înregistrărilor acesteia în raidurile bombardamentelor aliate, precum și procesul de creare a mitului în sine, toate acestea au lăsat lacune și inconsistențe în narațiunea lui Lili Elbe.
O altă parte care ține de senzațional, pe lângă cea a chirurgiei și a drumului care a dus într-acolo, este că Elbe a început o relație cu dealerul francez de artă Claude Lejeune, cu care dorea să se căsătorească și cu care dorea să aibă copii. Aștepta cu nerăbdare operația finală, cea care implica un transplant de uter și construcția unui vagin. Aceste două proceduri efectuate în iunie 1931 erau total noi și experimentale la acea vreme. Sistemul ei imunitar a respins însă transplantul, iar operația în sine plus o revizuire chirurgicală ulterioară au provocat infecții care, în era pre-antibiotic, au condus la un final fatal în 13 septembrie 1931.
Einar și Gerda au reușit, cu adevărat, ca artiști
Einar a obținut premiul Neuhausens din Danemarca pentru munca sa peisagistică din 1907 și a expus la Kunstnernes Efteraarsudstilling (expoziția Artists Fall), precum și la Muzeul de Artă Vejle și Salon d’Automme din Paris. În primii ani ai căsătoriei lor, Einar și Gerda și-au câștigat existența ca pictori și ilustratori pentru cărți și reviste precum Vogue.
Opera lui Gerda a fost prezentată în Galeria de artă Charlottenborg (galeria expozițională oficială a Academiei Regale Daneze de Artă) și, în 1907, a revendicat premiul de top într-un concurs de schițe în ziarul danez Politiken. Aceste realizări au ajutat-o să se ridice în topul industriei revistelor de modă, ilustrațiile sale surprinzând stilul Art Deco al vremii. Ea a devenit faimoasă pentru tablourile sale cu femei la modă și ochi migdalați.
După ce Einar și-a plăsmuit complet alter ego-ul feminin Lili, a renunțat la pictură pentru că era pasiunea lui Einar, nu cea a lui Lili. „Nu cu creierul meu, nu cu ochii, nu cu mâinile mele vreau să fiu creativ, ci cu inima și cu sângele meu”, a scris Lili după transformare, continuând să exprime că tânjește să devină mama unui copil…
Aș vrea să mă laud că sunt doctor la Spitalul de Doruri Cronice. Dar nu pot. Pentru că sunt doar un portar, biet portar. Tot ce fac este să le notez, febril, intrările și ieșirile, când și cum bântuie ele. Sunt lipsite de orice respect, nici măcar nu folosesc poarta, trec așa, pur și simplu, prin mine.
De când, însă, geamurile gheretei s-au spart și prin acoperiș răzbește ploaia, am dat bir cu fugiții. Sunt acum, și eu, un Dor.
