Cu dragoste
Cu dragoste se apropie glasul
rostogolit printre ani,
cu dragoste mă cheamă ecoul
în labirintul în care a fost anagramat
numele tău,
cu dragoste îmi intră în suflet
scrisori cu trenă lungă
de mărturisiri elegante,
cu dragoste topesc metafore
când somnul vine spre noi
generos cu tandrețuri,
cu dragoste îmi aduci
greieri între sâni
și mă întinerești provocator
înainte de a deveni flacără
nu doar de Dragobete
șerbet pe trepied
astfel începe
dragostea blândă
cu mâini de artist
care știe
să odihnească
cerul
în inimi
suficient de legate
refresh matinal
adormim cu veioza aprinsă
lipiți unul de altul
ca după un desfrâu
cu peltea de gutui
dimineața sclipim a mirare
și încercăm să ne amintim
cine pe cine l-a îmblânzit;
în timp ce tu te scuturi de
umorul tău extrem de fin
eu mă desprind
de toate confesiunile
până devin iarăși
indecent de senzuală
