În 2024, piața de carte din România a fost marcată de titluri remarcabile care au captivat imaginația cititorilor și au dominat topurile de vânzări. Iată o selecție a celor mai populare 10 cărți ale anului, conform datelor disponibile și preferințelor cititorilor:

”Cât timp înfloresc lămâii”
Scrisă de Zoulfa Katouh, această poveste emoționantă explorează dragostea și pierderea pe fundalul conflictului sirian, oferind o perspectivă profundă asupra rezilienței umane și prezintă povestea Salamei, o tânără de 18 ani din Homs, Siria, prinsă în tumultul războiului civil.

”Aurul pisicii”
Ioana Pârvulescu ne poartă într-o călătorie literară plină de farmec, explorând teme precum prietenia și misterul, într-un stil inconfundabil.

”Libertatea de depresie”
Radu Paraschivescu abordează cu finețe și umor subiecte contemporane, oferind cititorilor reflecții profunde asupra societății actuale.

”Cartea depresiilor: 24 de confesiuni despre tristețe, teamă, disperare și alți demoni”
Coordonată de Marius Chivu, această colecție de mărturii oferă o introspecție sinceră în luptele interioare ale indivizilor, promovând empatia și înțelegerea.

”Privirea urangutanului”
Alexandru Stermin îmbină știința cu literatura, explorând relația complexă dintre om și natură, într-o narațiune captivantă.

”Scrisoare către Dorothea”
Gabriel Liiceanu oferă o meditație profundă asupra condiției umane, într-o formă epistolară care invită la reflecție și autoanaliză. Lansările de carte desfășurate cu ocazia Târgului de carte Gaudeamus 2024 poate fi o sursă bună de lectură de calitate.

„Am inventat Păltinișul“: Scrisori, amintiri, evocări” de , , ̦
O carte pentru toate generațiile, un best seller despre care se va vorbi mult timp de azi înainte. Un model de a gândi filozofic existența umană, dar și o traducere exemplară a conceptelor de patrie și patriotism.
„Nimeni nu a trăit, la noi, idealul culturii cu intensitatea cu care l-a trăit Noica. Tot ce cădea în afara relaţiilor culturale rămânea, pentru el, în nefiinţă. Cum ar fi arătat România dacă, după douăzeci de ani de tăcere, Noica nu ar fi reapărut în cultura română? Care ar fi fost consecințele acestei absențe? Și cine poate măsura consecințele existenței lui Noica pentru generaţia care făcea în anii ’70 primii paşi pe scena publică a culturii?
Întorcându-mă acum asupra Școlii de la Păltiniș, mi-am pus întrebarea dacă în istoria culturii europene a existat un fenomen analog. Eu unul nu l-am găsit. N-am regăsit nicăieri acest scenariu de taină al unei iubiri spirituale care să te-ndemne la un salt peste condiția ta de simplu muritor. N-am regăsit nicăieri un maestru care s-a intitulat «antrenor cultural» și care nu-și propunea decât să te-nvețe «cum să-ți dai sufletul», cum «să mori» în beneficiul celuilalt, învățându-te că istoria culturii este tocmai povestea felului în care «se dă» sufletul cu adevărat întru dobândirea unei vieți mai înalte.“ — Gabriel Liiceanu

Photo credit: Editura Humanitas

 

 

 

 

 

 

 

 

 

”Luna ucigașă”
Jo Nesbø revine cu un thriller palpitant, plin de răsturnări de situație, care ține cititorii cu sufletul la gură până la ultima pagină.

”Oppenheimer: un prometeu american”
Kai Bird și Martin J. Sherwin prezintă o biografie detaliată a „părintelui bombei atomice”, explorând dilemele morale și impactul istoric al acestuia. Lectura poate fi completată și de filmul ”Oppenheimer”, excelentă ecranizare a cărții.

”De veghe în lanul de secară”
Romanul clasic al lui J.D. Salinger continuă să fie o lectură esențială, explorând frământările adolescenței și căutarea identității.

”Sfera Ascunsă”
Andrei Ciobanu aduce o poveste captivantă, plină de mister și aventură, care a atras atenția cititorilor români în 2024.

Lista mea începe cu ”Zavaidoc în anul iubirii”.

Anul posibil