Ziua de 21 mai a fiecărui an lăsat de la Dumnezeu credincioșilor este ziua în care sunt celebrați Sfinții Constantin și Elena. Perioada în care au domnit a fost cunoscută sub numele de „epoca de aur”, datorită prefacerilor pe care Imperiul roman le-a cunoscut din punct de vedere religios: creștinismul a înflorit, devenind religie permisă, au fost oprite jertfele sângeroase, iar duminica a devenit zi de odihnă. Simbolistica lor este legată de Taina Sfintei Cruci, element central al credinței.

Constantin cel Mare, fiul Elenei, e pomenit într-un context simbolic important: legenda spune că în toamna anului 312, în ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a zărit pe cer, în plină zi, o cruce strălucitoare care avea inscriptia: „in hoc signo vinces” – „prin acest semn vei birui”, iar pe timpul nopții i s-a arătat în vis însusi Iisus, purtând asupra lui semnul crucii. Acesta i-a cerut să pună acest semn sfânt pe steagurile soldaților săi,ca astfel să fie protejați în apriga luptă. Împăratul a câștigat bătălia, și, odată cu ea, credința nestrămutată în Dumnezeul omniprezent.

Flavia Iulia Helena a fost fiica unui hangiu, care a fost căsătorită cu generalul roman Constantinius Chlorus, fiind pomenită ca mama Împăratului Sfântului Constantin cel Mare, unicul fiu. Deosebit de credincioasă și cunoscută pentru pioșenia ei, a înfăptuit pelerinajul în Palestina și în provinciile răsăritene, fiindu-i atribuite găsirea moaștelor Sfintei Cruci a lui Iisus și aflarea rămășitelor celor trei magi. Se spune că, în timp ce era în pelerinaj, împărăteasa a văzut oameni care duceau un mort pe o colină unde erau 3 cruci. Ajungând la ultima, când mortul a atins crucea, a înviat. Așa a fost descoperită crucea pe care a fost răstignit fiul lui Dumnezeu.

Despărțirea de Constantinius a făcut-o să se dedice în exclusivitate fiului ei și religiei pe care a propovăduit-o cu toată puterea. Aflată mereu în umbra fiului, conducând cu mână forte destinul celor aflați în grija ei, Elena a fost una dintre cele mai neobosite luptătoare pentru creștinism, fapt pentru care a și fost beatificată.

Iată rugăciunea de ziua aceasta cu semnificații religioase profunde și cu o importanță deosebită pentru români, mai ales că peste 1 milion și jumătate din ei poartă numele de Constantin sau Elena:

„Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, cei ce sunteţi mai cinstiţi decât toţi împăraţii, aleşii lui Dumnezeu, căzând înaintea voastră, cu lacrimi vă rugăm: Daţi-ne mângâiere şi nouă, celor ce suntem în necazuri; voi sunteţi mijlocitori Sfintei Treimi şi puteţi să ne ajutaţi nouă. Auziţi-ne şi pe noi acum, alungaţi de la noi necazurile şi nevoile ce vin asupra noastră în această vremelnică viaţă şi vindecaţi neputinţele noastre, tămăduiţi bolile noastre, potoliţi răutatea noastră, izgoniţi pe vrăjmaşii noştri văzuţi şi nevăzuţi. Daţi-ne nouă ca în pace şi în linişte să trăim; ajutaţi-ne nouă cu sfintele voastre rugăciuni. Pentru mântuirea sufletelor noastre faceţi milă cu noi acum, când cu frică şi cu umilinţă zicem către voi aşa: Bucuraţi-vă, părinţii creştinilor! Amin.”

La mulți ani cu bucurii celor care poartă numele Sfinților Împărați Constantin și Elena!