AUTOPORTRET – „Eu nu sunt altceva decât/o pată de sânge/care vorbește”

BĂRBAT – „Dragostea pe care ți-o purtam pe-atunci făcea din mine un bărbat aproape frumos.”

CUVÂNT – „Prima literă a oricărui cuvânt se află în trecut, ultima literă – de asemeni; numai trupul cuvântului e în prezent.”

DOR – „Nici o pasăre nu zboară noaptea/numai eu de dor de tine zbor noaptea.”

EA – „Ea era frumoasă ca umbra unui gând./Între ape, numai ea era pământ.”

FEMEI – „De ce te-o fi iubind, femeie visătoare,/care mi te-ncolăcești ca un fum, ca o/viță-de-vie (…)”

GÂND – „Ca și cum ai vedea munții plângând,/ca și cum ai ceti în deșerturi un gând (…)”

HARPE – „Iubind trăiesc sublim destin/Cântat în șoaptă de pasărea spin/Cântat divin de îngeri la harpe (…)”

IUBIRE – „Suntem ceea ce iubim!”

ÎNJUNGHIERE – „Cuvântul moare în tăcere/Se sbate înjunghiat de vis”

JALE – „impactul cu doina a fost spontan, ea trecea/din dor în jale”

LUMINA – „Timpul este lumină. Dar lumina, ce este Lumina?”

MÂNA – „Am pus mâna pe condei ca pe o puşcă.”

NOAPTEA – „Nu pot sta noaptea în tristețea mea/din pricină că-mi aduc aminte de tristețea lui.”

OAMENI – „Oamenii sunt păsări cu aripile crescute înlăuntru.”

POEZIA – „Poezia este o lacrimă care plânge cu ochii.”

RĂNI – „M-am vindecat de răni/când rănile/mi s-au vindecat de trup”

SENTIMENTE – „Nu putem inventa sentimente. Le putem descoperi și exprima, iubi și urî, le putem apropia de inimă sau le putem respinge.”

ȘUIER – „Șuier luna și o răsar și o prefac/într-o dragoste mare.”

TIMP – „Dacă timpul ar fi avut frunze, ce toamnă!”

ȚARĂ – „În țara asta e loc pentru toți poeții!”

UMBRA – „A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva,/cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.”

VIS – „Tu plutești ca un vis de noapte/deasupra sufletului meu.”

ZÂNE – „Nu poți să vezi zâne dacă nu ești zănatic.”

Citește și Credință: alfabetul vieții, după Țuțea