Povestea surorilor Mirabal și a mișcării împotriva violenței la adresa femeilor
Era o zi obișnuită de noiembrie în 1960, dar evenimentele care urmau să se desfășoare aveau să schimbe cursul istoriei în Republica Dominicană și să inspire o lume întreagă într-o luptă continuă. În centrul acestei povești stau trei surori extraordinare – Patria, Minerva și Maria Teresa Mirabal, cunoscute și ca „Las Mariposas”, sau „Fluturii”.
Născute într-o familie prosperă, surorile Mirabal au crescut într-o epocă marcată de regimul dur al dictatorului Rafael Trujillo. Dar, în loc să se conformeze, aceste femei curajoase au ales un drum diferit: acela al rezistenței.
Minerva, spiritul rebel și vocea grupului, a fost prima care s-a implicat în activități anti-Trujillo, o decizie care avea să contureze destinul întregii familii. Împreună cu surorile ei, ea a pus bazele „Mișcării a 14-a Iunie”, o grupare dedicată înlăturării tiraniei lui Trujillo. Deși arestate și hărțuite, surorile nu și-au pierdut niciodată speranța sau determinarea.
Tragedia a lovit pe 25 noiembrie, când, în timp ce se întorceau de la vizitarea soților lor în închisoare, surorile Mirabal au fost brutal asasinate de agenți ai guvernului. Acest act barbar nu doar că a șocat națiunea, dar a și accelerat căderea regimului Trujillo.
Și astăzi, peste șase decenii mai târziu, surorile Mirabal rămân figuri legendare și vor rămâne atâta timp cât femeile vor continua să fie văzute drept ”sexul slab”. Moartea lor nu a fost în zadar; ele au devenit simboluri ale rezistenței împotriva injustiției și opresiunii. În onoarea lor, 25 noiembrie a fost desemnată ca Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor de către Națiunile Unite, reamintindu-ne tuturor că lupta pentru dreptate și egalitate continuă.
Cine ajută în România femeile abuzate?
Ce spun psihologii
De unde vine acest impuls al bărbaților de a agresa femeile? De a le jigni, umili, desconsidera, înșela, până la a le cauza răni fizice? Și oare nu orice cuvânt, gest, privire malițioasă – nu poate deveni o agresiune? O, ba da! ”Pe femeie să n-o atingi nici cu o floare”, așa e de fragilă și de sensibilă, iar așa va rămâne mereu în structura ei atavică, profundă, ancestrală, chiar dacă la exterior va vrea să pară o femeie ”puternică”, ”o răzbătătoare”, o ”fericită și împlinită”…
La obiect: deși Freud nu a abordat direct subiectul violenței împotriva femeilor, el a discutat despre agresiune și sexualitate în termeni de impulsuri inconștiente: „Civilizația încearcă în mare parte să reprime impulsul agresiv al omului, îl ține sub control prin intermediul unor instanțe psihice interne.” Acesta reflectă ideea că violența și agresiunea pot proveni din lupta internă cu impulsurile primare.
Carl Gustav Jung a vorbit despre echilibrul dintre masculin și feminin în fiecare individ, cunoscut sub numele de anima și animus. El a spus: „Fiecare om poartă în sine imaginea femeii, moștenită de la mama sa. Este acest lucru care determină așteptările sale despre femei și influențează alegerea sa amoroasă.” Această idee poate fi extinsă pentru a înțelege cum percepțiile distorsionate asupra feminității pot influența comportamentul unui bărbat.
B.F. Skinner, concentrându-se pe comportament și învățarea prin recompense și pedepse, ar putea sugera că violența este un comportament învățat. Un citat relevant ar fi: „Comportamentul este determinat de consecințele sale.” Acest lucru sugerează că dacă violența a fost recompensată sau nu pedepsită în trecut, este mai probabil să continue.
Albert Bandura a subliniat importanța învățării prin observație. El a spus: „Oamenii învață o mare parte din comportamentul lor prin modelare… prin observarea altora un individ formează o idee despre cum se realizează noi comportamente și pe această bază își ghidează acțiunile.” Aceasta poate fi aplicată la modul în care bărbații pot învăța să fie violenți prin observarea altora sau prin tradiția din familie.
Aaron Beck a vorbit despre impactul gândirii asupra emoțiilor și comportamentului. Deși nu a abordat direct violența împotriva femeilor, principiile sale pot fi aplicate: „Gândurile automate pot fi distorsionate, incomplete, inexacte sau bazate pe presupuneri false.” Acest lucru sugerează că gândirea irațională sau distorsionată poate conduce la comportament abuziv.
Cazul Buhnici
În orice caz, bărbatul care provoacă suferință femeii, direct sau indirect, are, cu siguranță, o problemă cu sine însuși și cu toată istoria lui personală. O mamă hiperprotectoare, dorința de a epata, de a avea control, de a se răzbuna împotriva unei femei care i-a făcut rău sau l-a înșelat sub diferite forme – nimic echilibrat în acest comportament, nimic omenesc, nimic religios. Orice brută se poate răzvrăti împotriva celor mai slabi ca el. Vai de femeia care nu realizează la timp pericolul și nu fuge cât o țin puterile, căzând pradă milei! Vai de femeia care nu intuiește suferința pe care i-o pregătește un mariaj la cald, în săptămâna oarbă, anesteziată de gesturi teatrale și buchete de flori otrăvite! Vai de femeia care nu așteaptă să vadă adevărata față a impostorului…
Sursă de inspirație pentru reflecția asupra condiției femeii
Există multe citate celebre care aduc omagiu femeilor, reflectând asupra puterii, egalității, frumuseții și rolului lor crucial în societate. Iată câteva dintre aceste citate inspiratoare:
Simone de Beauvoir: „Nu te naști femeie: devii una.”
Eleanor Roosevelt: „Femeile sunt ca ceaiul; nu știi cât de tare sunt până nu sunt puse în apă fierbinte.”
Maya Angelou: „Fiecare femeie ar trebui să știe că nu poate să schimbe cursul evenimentelor globale, dar poate schimba lucruri mărunte în viața de zi cu zi.”
Audre Lorde: „Nu sunt liberă în timp ce orice femeie este captivă, chiar dacă lanțurile ei sunt foarte diferite de ale mele.”
Virginia Woolf: „Ca femeie nu am o țară. Ca femeie, întreaga lume este țara mea.”
Malala Yousafzai: „Nu putem reuși atunci când jumătate dintre noi sunt ținute înapoi.”
Margaret Thatcher: „Dacă vrei ceva spus, întreabă un bărbat; dacă vrei ceva făcut, întreabă o femeie.”
Ruth Bader Ginsburg: „Femeile vor avea adevărată egalitate atunci când bărbații împărtășesc cu ele responsabilitatea de a crește următoarea generație.”
Michelle Obama: „Nu există limită la ceea ce noi, ca femei, putem realiza.”
Câteva filme celebre pe tema aceasta
Filmele care abordează tema violenței împotriva femeilor au avut un impact semnificativ asupra conștientizării și înțelegerii acestui subiect grav. Iată câteva filme celebre care tratează această temă, care au avut un impact extraordinar la publicul larg:
- „Thelma & Louise” (1991): Regizat de Ridley Scott, acest film emblematic explorează experiențele a două femei care fug dintr-o situație abuzivă, devenind un simbol al emancipării și rezistenței femeilor.
- „Sleeping with the Enemy” (1991) – un film absolut extraordinar!: Cu Julia Roberts în rolul principal, acest thriller prezintă povestea unei femei care își înscenează propria moarte pentru a scăpa de un soț abuziv și controlator.
- „North Country” (2005): Inspirat de un caz real, filmul, cu Charlize Theron în rolul principal, spune povestea unei femei care se luptă împotriva hărțuirii sexuale la locul de muncă și a abuzului domestic.
- „Precious” (2009): Bazat pe romanul „Push” de Sapphire, acest film prezintă povestea tulburătoare a unei adolescente abuzate, interpretată de Gabourey Sidibe, care încearcă să-și schimbe viața.
- „Room” (2015): Cu Brie Larson în rolul principal, acest film, inspirat de romanul lui Emma Donoghue, urmărește povestea unei tinere și a fiului ei, care reușesc să scape din captivitatea în care au fost ținuți de un răpitor abuziv.
- „Bombshell” (2019): Filmul prezintă povestea reală a femeilor care au lucrat la Fox News și care au denunțat hărțuirea sexuală din partea CEO-ului Roger Ailes. Rolurile principale sunt interpretate de Charlize Theron, Nicole Kidman și Margot Robbie.
Să nu uităm!
Multe femei celebre au avut un rol esențial în lupta împotriva violenței de gen, fie prin activism, schimbări legislative, educație sau prin crearea de organizații dedicate acestei cauze. Iată câteva exemple notabile:
Malala Yousafzai: Supraviețuitoare a unui atac armat pentru că milita pentru educația fetelor în Pakistan, Malala a devenit o voce globală pentru drepturile femeilor și educație. Ea a co-fondat Fondul Malala, care susține educația fetelor în întreaga lume și a devenit cea mai tânără laureată a Premiului Nobel pentru Pace.
Tarana Burke: Fondatoarea mișcării #MeToo, Tarana Burke a început această inițiativă pentru a sprijini supraviețuitoarele de violență sexuală din comunitățile defavorizate. Mișcarea a căpătat un impuls global, încurajând femeile să vorbească despre experiențele lor cu hărțuirea și abuzul sexual.
Rigoberta Menchú: Activistă pentru drepturile umane și laureată a Premiului Nobel pentru Pace, Rigoberta Menchú a luptat pentru drepturile indigenilor din Guatemala și a fost o voce puternică împotriva violenței de gen în comunitățile indigene.
Gloria Steinem: Figură centrală a mișcării feministe din anii ’60 și ’70, Steinem a fost o activistă și jurnalistă care a luptat pentru egalitatea de gen. Ea a co-fondat revista Ms. și a fost un susținător vocal pentru drepturile femeilor, inclusiv lupta împotriva violenței domestice.
Anita Hill: Profesoară de drept, Anita Hill a devenit un simbol național în SUA în 1991, când a mărturisit în fața Senatului despre hărțuirea sexuală suferită de la Clarence Thomas, pe atunci nominalizat la Curtea Supremă a SUA. Mărturia ei a deschis calea pentru un dialog național mai larg despre hărțuirea sexuală la locul de muncă.
Eve Ensler: Dramaturgă și activistă, Eve Ensler este cunoscută pentru piesa ei „Monologurile Vaginului”, care abordează o gamă largă de experiențe feminine, inclusiv violența sexuală. Ea a fondat V-Day, o mișcare globală care luptă împotriva violenței împotriva femeilor și fetelor.
