Gândul zilei – poemul vieții noastre:

Copilul râde:
„Înţelepciunea şi iubirea mea e jocul!”
Tânărul cântă:
„Jocul şi-nţelepciunea mea-i iubirea!”
Bătrânul tace:
„Iubirea şi jocul meu e-nţelepciunea!”
”Trei fețe” – Lucian Blaga
*****
„Voi spune că, pe măsură ce înaintez în vârstă şi devin mai calm, mai tăcut, mai liniştit în sinea mea, singura calitate a unei femei care mi se pare din ce in ce mai atractivă este bunătatea. Umorul şi un sentiment de aventură sunt importante de asemenea, dar într-adevăr, găsesc că bunătatea, consideraţia pentru alţii poate fi cel mai atrăgător lucru la orice persoană.„
Colin James Farrell (n. 31 mai 1976, Dublin, Irlanda), cunoscut sub numele de Colin Farrell, este un actor irlandez. A apărut în numeroase filme de succes cum ar fi Minority Report, Miami Vice, Phone Booth, In Bruges sau Triage.
*****
„Prin cărţi şi din cărţi am înţeles că cerurile nu sunt deloc umane, iar cine gândeşte astfel nu este nici el uman, nu pentru că ar vrea, ci pentru că acest lucru contrazice gândurile juste.”, spunea Bohumin Hrabal în cartea sa „O singurătate prea zgomotoasă”.
Bohumil Hrabal (n. 28 martie 1914 – d. 3 februarie 1997) este un scriitor ceh, considerat de mulţi una dintre cele mai importante voci ale literaturii secolului XX. Multă vreme, cărţile sale au circulat în samizdat, adunând în jurul lor o comunitate de hrabalieni pasionaţi, cuceriţi definitiv de umanismul tragi-comic şi umorul savuros al operei sale.
În timpul vieţii, aproape trei milioane de exemplare au fost vândute numai în Cehoslovacia natală.
*****
„Tobele au fost singurul lucru la care m-am priceput vreodată.” (John Bonham)
John Henry Bonham (31 mai 1948 – 25 septembrie 1980) a fost un muzician și compozitor englez, cunoscut mai ales ca toboșar al trupei de rock engleză Led Zeppelin. Apreciat pentru viteza, puterea, sunetul distinctiv și simțul pentru groove, este considerat unul dintre cei mai mari și mai influenți bateriști de rock din istorie.
Bonham s-a născut în 1948 în Redditch, Worcestershire, și a primit prima tobă la vârsta de cinci ani, primul tambur la vârsta de 10 ani și un set complet de tobe la vârsta de 15 ani.
În 1995, a fost inclus postum în Rock and Roll Hall of Fame ca membru al Led Zeppelin. În 2016, revista Rolling Stone l-a clasat pe primul loc în lista sa cu „100 cei mai mari toboșari din toate timpurile.”
*****
SĂRBĂTORITUL ZILEI … 🥂🎂
„Există o cale pentru o căsnicie fericită şi îndată ce o voi afla, mă voi căsători din nou.” (Clint Eastwood)
Clinton Eastwood Jr. (31 mai 1930) este un actor, regizor de film, compozitor și producător american. După ce a obținut succes în serialul Western TV Rawhide, a ajuns la faima internațională cu rolul său de „Omul fără nume” în „Trilogia dolari” a regizorului italian Sergio Leone în westernurile „spaghetti” de la mijlocul anilor ’60 și în calitate de polițistul Harry Callahan în cele cinci filme Dirty Harry din anii ’70 și ’80. Aceste roluri, printre altele, au făcut din Eastwood o icoană culturală durabilă a masculinității. Premiile sale includ patru premii Oscar, patru premii Globul de Aur, trei premii César și un premiu AFI Life Achievement Award.
*****
Ziua Mondială Fără Tutun (WNTD) este marcată în toată lumea în fiecare an la 31 mai. Acest eveniment anual informează publicul despre pericolele consumului de tutun, practicile comerciale ale companiilor de tutun, ce face Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru a lupta împotriva consumului de tutun și ce pot face oamenii din întreaga lume pentru a-și revendica dreptul pentru sănătate și viață sănătoasă și pentru a proteja generațiile viitoare.
Organizația Mondială a Sănătății a declarat această zi, „Ziua Mondială fără Tutun” în anul 1987 într-o inițiativă de a atrage atenția asupra pericolul utilizării tutunului pentru societate, nu numai pentru fumători.
*****
„Lumea-i ca o pirogă, care, rotindu-se şi rotindu-se, a uitat dacă vântul voia să râdă sau să plângă…„

Saint-John Perse (pseudonimul literar al lui Alexis Léger, n. 31 mai 1887, Pointe-à-Pitre, Guadelupa — d. 20 septembrie 1975, Giens) a fost un poet și diplomat francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1960. Născut pe 31 mai 1887 în Guadelupa, o insulă franceză din Caraibe, Léger a adoptat numele Saint-John Perse în 1924, când a publicat prima sa colecție de poezii sub acest pseudonim.Opera lui Saint-John Perse este caracterizată de o stilistică complexă și de o explorare profundă a condiției umane și a relațiilor interumane. Poemele sale sunt adesea elogii poetice aduse istoriei, culturii și diversității lumii, fiind influențate de experiența sa ca diplomat în diferite țări și de confruntarea sa cu războaiele și tensiunile politice ale secolului XX.

Și ce plâns atunci, la gura vetrei, într-o seara cu lungi ploi în mers către oraș, îți stârnea în piept nașterea obscură a graiului:
«…Dintr-un surghiun luminos – mai depărtat ca furtuna ce se rotește – cum să păzesc, Doamne, căile tale?
…Nu-mi vei lasă decât negurile serii – după ce, o atât de lungă zi, ma hrăniseși cu sarea singurătății tale,
martor al tăcerilor tale, al umbrei tale și al marilor tale zbucniri de glas?»
– Astfel te jeluiai, printre negurile serii.
Dar sub fereastra obscură, față-n față cu vechiul zid, când n-ai putut sa învii tulburarea pierdută,
atunci, deschizând Cartea,
un deget uscat petreceai printre prorociri, apoi, cu privirea fixată-n larg, așteptai secunda plecării, ridicarea înaltului vânt care să te smulgă deodată, ca un taifun, despărțind norii-n fața așteptării ochilor tăi.

”Cartea”, 1904
Traducere Aurel Rău

În 1960, Saint-John Perse a fost laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, în recunoașterea contribuției sale remarcabile în domeniul poeziei. Opera sa, tradusă în numeroase limbi, continuă să fie apreciată pentru limbajul său poetic, imagistica bogată și profunzimea sa filozofică. Saint-John Perse a murit pe 20 septembrie 1975, lăsând în urmă o moștenire literară semnificativă și o influență durabilă în lumea poeziei. Motivația Juriului Nobel: „pentru zborul avântat și imaginația vie a poeziei sale, care reflectă în mod vizionar condițiile vremii noastre.”

*****
„Am spus că sufletul nu e mai mult decât trupul,
Şi am spus că trupul nu-i mai mult decât sufletul,
Şi nimic, nici chiar Dumnezeu, nu-i mai mare decât vreunul din noi,
Şi oricine face două sute de paşi fără dragoste se-mbracă-n linţoliu de moarte,
Şi eu sau voi, cu buzunarele goale putem cumpăra ce-i mai scump pe pământ,
Şi să priveşti ori s-arăţi o păstaie de mazăre doldora de boabe e mai presus decât orişice ştiinţă din veac,
Şi nu-i meserie sau slujbă în care un tânăr vrednic să nu poată ajunge erou,
Şi nu-i lucru firav să n-ajungă a întoarce şi lumea pe dos.”
Şi mai spun oricărui bărbat şi oricărei femei: să va rămână sufletul netulburat dinaintea unui milion de universuri!” ( Cântec despre mine însumi)
Walter Whitman (n. 31 mai 1819 – d. 26 martie 1892) a fost un poet, eseist, jurnalist și umanist american. Considerat „cel mai mare poet american” de către mulți pe când trecuseră doar patru ani de la moartea sa, Whitman este văzut ca primul poet urban. El a fost unul dintre reprezentanții tranziției de la transcendentalism la realism, opera sa arătându-se influențată de ambele curente. Opera sa a fost tradusă în mai mult de douăzeci și cinci de limbi străine. Walt Whitman este unul din cei mai influenți și controversați poeți din canonul american. Scrierile sale au fost caracterizate drept un „rude shock” („șoc puternic”) și drept „the most audacious and debatable contribution yet made to American literature” (cea mai îndrăzneață și discutabilă contribuție adusă până acum literaturii americane).
Așa cum scrie Walt Whitman în „Leaves of Grass (By Blue Ontario’s Shore)”, „Rimele și versificatorii pier… America își va justifica existența, dați-i timp…”. Walt Whitman a moștenit atitudinea de gânditor liber, bazată pe principiile de libertate intelectuală și politică, din partea tatălui său, care l-a familiarizat cu ideile socialiștilor Frances Wright și Robert Dale Owen, precum și ale quaker-ului liberal Elias Hicks, și ale teistului conte Volney.
Unul dintre avantajele locuirii în Brooklyn a fost ocazia lui Whitman de a vedea oameni faimoși în zilele în care aceștia vizitau New York City. Astfel, el i-a văzut pe președintele Andrew Jackson sau pe marchizul de Lafayette. Acesta din urmă a ajuns personajul principal al uneia din poveștile legate de copilăria lui Whitman, deoarece, în timpul vizitei sale la New York l-a ales pe micuțul Walt (avea pe-atunci doar șase ani) din mulțime și l-a ridicat pe umerii săi. Whitman avea să interpreteze acest eveniment ca un fel de predare de ștafetă : eroul francez al Revoluției Americane, arătându-l pe viitorul poet al democrației, imigranților din energeticul oraș în care o națiune se inventa cu fiecare zi.
No photo description available.
*****

Tintoretto, cunoscut și ca Jacopo Robusti, a fost un renumit pictor venețian din perioada Renașterii. S-a născut pe 29 septembrie 1518 în Veneția, Italia, și a murit pe 31 mai 1594, tot în Veneția.

Tintoretto a fost unul dintre cei mai inovatori și influenți pictori ai timpului său. A fost un maestru al tehnicii de pictură și a creat o serie de lucrări remarcabile în stilul său distinctiv, cunoscut pentru dramatismul și dinamismul său. El a fost un precursor al stilului baroc și a avut o influență semnificativă asupra picturii venețiene ulterioare.

Lucrările lui Tintoretto se caracterizează prin compoziții complexe, jocuri de lumină și umbre dramatice, expresivitate intensă și mișcare dinamică. A fost cunoscut pentru abilitatea sa de a picta scene ample și complexe, precum și portrete pline de viață. Tematicile abordate de Tintoretto au variat de la subiecte religioase și mitologice până la portrete și scene istorice.

Printre cele mai cunoscute lucrări ale lui Tintoretto se numără „Cina cea de Taină”, „Învierea lui Cristos”, „Înălțarea Fecioarei”, „Venus și Vulcan”, „Susanna și bătrânii” și „Vederea orașului Veneția”. Aceste lucrări demonstrează abilitățile sale tehnice excepționale și talentul său pentru captarea emoției și narativității în pictură.

Porecla care l-a făcut celebru, Tintoretto, o datorează tatălui său care se ocupa cu vopsitul de mătăsuri aduse din Orientul Îndepărtat („boiangiu” = tintore).
În foto – Mary with the Child, Venerated by St. Marc and St. Luke

Tintoretto a fost un artist prolific și a avut un impact semnificativ asupra artei venețiene și europene în general. Opera sa a influențat numeroși pictori ulteriori și este apreciată pentru inovația sa stilistică și expresivitatea sa intensă.

Imaginile au rol pur cultural și ilustrativ!