Potrivită pentru o seară liniștită de vară, melodia lui Randi (compusă, orchestrată, interpretată de el) – Andrei Ștefan Ropcea, cunoscut sub numele de scenă Randi, este un cântăreț și producător muzical român, iar din 2005 până în prezent este membru al formației dance românești Morandi, alături de Marius Moga – ne aduce aminte de celebrul roman „Adam și Eva” al lui Liviu Rebreanu.

De ce?

Pentru că: „Un bărbat din milioane de bărbați dorește pe o singură femeie, din milioanele de femei. Unul singur și una singură! Adam și Eva! Căutarea reciprocă, inconștientă și irezistibilă, e însuși rostul vieții omului. Pentru a înlesni căutarea aceasta se fac, se refac și se desfac toate legile și convențiile morale și sociale, tot ceea ce se numește emfatic progresul omenirii. Instinctul iubirii este reminiscența originii divine.”, spune scriitorul.

Tu și eu, două inimi pierdute
Rătăcite în lumi nevăzute
Nu mai visăm
De dragoste, de noi ne ascundeam

Amândoi, plini de nori și de drame
Eram goi și aveam în suflete foame
De iubire, de viață, de aer
Te-am găsit într-o clipă pe mare

Suntem inimi
Inimi care au căutat, nebune
Jumătatea lor, în lume
Predestinați să ne găsim
În iubiri fără nume

Suntem inimi
Suferim când nu mai vrem iubire
Cât să mai rătăcim în neștire
Predestinați să ne găsim
În iubiri fără nume

Tu și eu, două suflete, parcă
În adâncuri, cu vise într-o barcă
Ne cautam
Inevitabil ne apropiam

Amândoi voiam motive să credem
Că ne gasim mereu atunci când ne pierdem
Și-ai apărut
Puținul meu l-ai transformat în mult

Suntem inimi
Inimi care au căutat, nebune
Jumătatea lor, în lume
Predestinați să ne găsim
În iubiri fără nume

Suntem inimi
Și toți ne pierdem pe noi, uneori
Cu inimi, insule fără culori
Dar ne regăsim fără să știm
În iubiri fără nume

Suntem inimi
Prin lumi străine, ochi strălucitori
Cu inimi, când arcușuri, când viori
Ne regăsim fără să știm
În iubiri fără nume…

Publicată în iunie pe youtube, piesa are deja aproape 2 milioane de vizualizări, ceea ce înseamnă că a devenit un hit. Nu doar pentru că piesa e ritmată, de vară, nu doar pentru că Randi are o voce pătrunzătoare, dulce-suavă, dar mai ales pentru că ne plac dramele. Cine nu crede asta, înseamnă că e fericit și poate asculta pe repeat, fără să cadă în melancolie. Sau nostalgie, după caz. Dar cine spune că n-a avut niciodată o dragoste pierdută, chiar nu e credibil. Cu toate astea, e vară, e cald, afară cântă un greiere rătăcit prin firele înalte de iarbă…
Ascultați și Pink Floyd…