”Muzica este singurul lucru care a fost mereu acolo pentru mine. Nu m-a dezamăgit.”

La mulți ani, Jimmy Page!

James Patrick „Jimmy” Page (n. 9 ianuarie 1944), fondatorul formației rock britanice Led Zeppelin, soare printre stelele chitariștilor lumii, recunoscut și ca excepțional inginer de sunet pentru efectele și tehnicile inovatoare folosite în înregistrarea melodiilor – asta pe lângă calitățile de compozitor, muzician și producător muzical – este unul din dăruiții lui  Dumnezeu, unul căruia i s-a dat cu caru’.

Indiferent de vremuri, ”Stairway to Heaven” rămâne o demonstrație strălucitoare, cu valoare de testament, a ceea ce rock-ul britanic post Beatles a putut face.

 

Fără îndoială că, ”Stairway to Heaven” este melodia pe care mulți ne-o amintim drept imnul timpurilor trecute și cea care a făcut din chitară o regină.

Led Zeppelin a început ”Stairway” la începutul anilor 1970, când au decis să creeze un nou cântec, epic, menit să înlocuiască vechiul element central al concertelor lor -”Dazed And Confused”. Jimmy declara jurnaliștilor că noua lor melodie ar putea avea o durată de 15 minute și a descris-o ca pe ceva care va ”construi un punct culminant”.

Versurile scrise de Robert Plant iau viraje destul de sălbatice, iar începutul melodiei este singura parte căreia Plant îi oferă o explicație spunând că acumulările unei  femei care primește tot ce își dorește fără să dea nimic înapoi nu-i vor da sens vieții, cu-atât mai puțin o vor conduce spre rai…

”E o doamnă care e sigură că
Tot ce străluceşte e aur
Şi cumpără o scară spre rai,
Când ajunge acolo ştie
Că dacă magazinele sunt închise
Numai cu un cuvânt poate obţine lucrul pentru care a venit
Pe perete e un semn
Dar vrea să fie sigură
Căci ştii că uneori cuvintele au dublu sens.
Într-un copac lânga pârâu,
E o pasăre ce cântă.
Câteodată toate gândurile noastre sunt rele,
O, mă pune pe gânduri,
E un sentiment ce mă cuprinde
Atunci când mă uit spre vest
Şi sufletul meu strigă să mă părăsească.
În minte am văzut
Cercuri de fum printre copaci,
Şi vocile celor care stau şi privesc.
O, mă pune pe gânduri
O, chiar că mă pune pe gânduri,
Şi se şopteşte că-n curând
Dacă toţi vom da tonul
Cimpoierul ne va conduce atunci către raţiune
Şi o nouă zi va veni
Pentru cei care speră
Şi pădurile vor răsuna de râsete.
Dacă se-ntâmplă ceva în viaţa ta
Nu te alarma,
E ceva normal.
Da, există două drumuri pe care poţi merge
Dar pe termen lung
Mai e timp să schimbi drumul pe care eşti
Şi mă pune pe gânduri.
Fredonezi în gând şi nu te poţi abţine
În caz că nu ştii
Cimpoierul te cheamă să i te alături,
Scumpă doamnă, poţi auzi vântul bătând
Şi ştiai
Că scara ta stă pe vântul ce şopteşte?
Şi pe măsură ce ne răsucim pe drum înainte
Umbrele noastre mai mari decât sufletul
Acolo merge o doamnă pe care toţi o ştim
Care radiază cu lumina albă şi vrea să arate
cum totul se preschimbă-n aur.
Şi dacă asculţi cu atenţie
Şi tu vei putea auzi
În cele din urmă melodia
Când toate sunt una şi una e totul
Să fii o piatră şi să nu te rostogoleşti…”
Jimmy Page este extrem de atașat de această melodie. Simțind că versurile lui Robert Plant au fost cele mai bune, l-a pus de atunci să scrie toate versurile pentru Zeppelin.
Întrebat cât de important este pentru el ”Stairway To Heaven”, Page a răspuns:
„Pentru mine, Stairway cristalizează esența trupei. Are totul acolo și arată trupa în cele mai bune condiții … ca un tot. Am avut grijă să nu-l lansăm niciodată ca single. A fost o piatră de hotar pentru noi. Fiecare muzician vrea să facă ceva de o calitate durabilă, ceva care va rezista mult timp și cred că am făcut-o cu Stairway. Nu știu dacă am capacitatea de a veni cu mai mult. Trebuie să fac muncă grea înainte să pot ajunge oriunde în apropierea acelor etape de strălucire consecventă și totală.”