Despre somn, numai de bine.

Știm deja că oamenii ar muri mai repede din cauza lipsei de somn decât de foame, pentru că, în timpul somnului,  celulele se regenerează, iar corpul nostru începe să producă hormoni importanţi, că insomnia micșorează creierul și poate cauza o creştere în greutate de aproximativ 900 grame pe săptămână… Simțim efectele somnului cu o mai mare satisfacție decât alte activități, pentru că el estompează și chiar produce detașarea de stările negative, acționând ca un paliativ cu efecte garantate. Stăpânim teoria despre beneficiile somnului și am vrea să profităm cât mai mult de ele, pentru că vrem să fim fericiți, iar asta nu se poate traduce decât printr-un echilibru între trup și minte. Dar practica? Ce se întâmplă cu noi de suntem din ce în ce mai triști, mai depresivi, mai apatici, mai devitalizați? Nu putem spune precum Edgar Allan Poe: „Somnul – acele infime crâmpeie de moarte. Cât le detest!”, pentru că în locul poeziei, în existența precipitată a secolului nostru se întinde tot mai mult proza, și măcar aceea de ar fi de calitate. S-a comprimat timpul, o dată cu el  și șansa noastră la relaxare.

Ziua Mondială a Somnului este celebrată în 15 martie.

Spectacolul străzii devine, pe zile ce trece, tot mai sumbru, pentru că oamenii au uitat să zâmbească. Adolescenții pe care îi văd zi de zi se plâng tot mai mult că sunt obosiți. Oamenii se preling pe străzi ca niște umbre congestionate. M-am întâlnit zilele trecute cu o thailandeză, care m-a întrebat șocată: ”De ce la voi sunt oamenii atât de triști? De ce se uită mereu în jos și sunt atât de palizi?”. Mi-am întrebat prietenii și brusc, mi-am amintit de mine. Adorm abia după miezul nopții, mă trezesc invariabil în jurul orelor 3-4, apoi la 6 dimineața… Ziua curge greu, în momentele de răgaz visez la somn, atunci când nu adorm din picioare. Unde mai punem că vine și primăvaraîn curând, cu astenia ei cu tot…

Așa că să vedem ce spun specialiștii, că tot e 1 noaptea și e timp pentru citit… ”Insomnia afectează aproape jumătate din adulții din Statele Unite de mai bine de 60 de ani.”, și chiar aveam impresia că ei sunt foarte liniștiți… ”Peste 1 milion de români suferă de tulburări ale somnului, dintre care doar aproximativ 5000 sunt diagnosticaţi.” Cauze?

Cu excepția cazului în care anumite afecțiuni medicale sau medicamente sunt cauza nemulțumirii, cel mai comun vinovat este anxietatea, spune Lisa Meltzer, specialist. “Dacă ești anxios și îngrijorat, este foarte dificil să te relaxezi și să adormi. Când nu dormi bine, vei fi mai anxios și îți va fi mai dificil să îți controlezi emoțiile.”

Și totuși, ce e de făcut dacă intenționăm, ca tot omul normal, să adormim îndată ce ne punem în pat? Spicuiesc din câteva articole, semnate de specialiști, care ne indică inclusiv tehnici de relaxare, exerciții de distragere a atenției și multe modalități de a-ți pregăti corpul pentru somn.

Forțează-te să rămâi treaz

Există ceva pentru care psihologia inversă nu este bună? În acest caz, poate ameliora anxietatea excesivă. Un mic studiu efectuat la Universitatea din Glasgow a constatat că insomniaci care au fost instruiți să stea în pat și să încerce să rămână treji cu ochii deschiși au adormit mai repede decât cei care au fost puși să adoarmă fără această “intenție paradoxală”. Primii au adormit mai ușor și au prezentat mai puțină anxietate în ceea ce privește somnul.

“Întotdeauna le spun oamenilor, somnul este singurul lucru din viață în care cu cât încerci mai mult și cu cât lucrezi mai mult la el, cu atât este mai probabil că vei eșua”, spune Meltzer. “Psihologia inversă nu este o soluție pe termen lung, dar poate ajuta.”

Ridică-te și fă ceva timp de 10 minute

“Dacă te trezești noaptea și nu te poți întoarce la culcare în 15 minute, ieși din pat și fă o activitate care îți solicită intelectul și corpul, ca un puzzle sau o carte de colorat”, spune Richard Wiseman, profesor de psihologie. “Stai departe de televizor și ecrane digitale; lumina albastră s-a dovedit a suprima melatonina, un hormon care provoacă somn. “Cheia este să eviți asocierea patului cu trezirea”, spune Wiseman într-un videoclip, sugestiv intitulat “59 de secunde”.

“Aceasta este o teorie de control a stimulilor”, spune Meltzer. “Totul în viață are o valoare stimulantă, chiar și patul tău”, deci corpul tău ar trebui să recunoască faptul că statul în pat înseamnă că e timpulul pentru somn. “Pentru a oferi patului acea valoare, singurele lucruri pe care ar trebui să le faci în el sunt somnul și sexul”, explică ea. “A ieși din pat dacă nu poți dormi este foarte greu, dar, de asemenea, foarte important. Dacă petreci 10 ore în pat, dar dormi doar 6, este foarte rău. Patul devine un loc pentru gândire, îngrijorare, uitat la televizor, nu pentru somn.”

 Ascunde-ți ceasul

Încercând să adormi, urmărești cum minutele trec… Ți se pare familiar scenariul? Fă-ți o favoare: ascunde ceasul. Verificarea constantă a timpului mărește doar stresul, ceea ce face mai dificilă reducerea presiunii pe care o pui pe sistemul tău nervos. “Dacă te uiți la ceas, crește stresul și îți faci  griji că nu adormi”, spune Meltzer.

Răcorește-ți camera

Știai că temperatura interioară a corpului este un element integrat în reglarea ceasului biologic? Când adormi, temperatura corpului scade ușor, lucru pe care unii experți cred că ajută de fapt, conform Harvard Medical School. Fundația National Sleep recomandă o temperatură a dormitorului de 60 până la 67 de grade F (16-17 grade Celsius!) pentru cele mai bune condiții de somn.

“Secretul este un dormitor răcoros, întunecos și confortabil”, spune Meltzer. “Întunericul transmite creierului că ai nevoie de melatonină, care spune ceasului interior că este timpul să dormi. Melatonina răcește temperatura internă a corpului, care atinge punctul său cel mai scăzut între 2 și 4 dimineața.”

Fă un duș cald înainte de culcare

Încălzirea corpului cu un duș fierbinte cu o oră înainte de culcare și apoi trecerea în aer mai rece va face ca temperatura corpului să scadă mai repede. Studiile arată că această scădere rapidă a temperaturii încetinește metabolismul mai rapid și pregătește corpul pentru somn. “Dușurile pot fi, de asemenea, foarte relaxante, astfel încât ajută și ele”, spune Meltzer.

Citiți continuarea acestui articol pe Catchy.ro, accesând link-ul aici.

FYY:

Somnul este o parte esențială a vieții noastre, iar cercetările științifice și psihologice au descoperit numeroase curiozități fascinante despre el. Iată câteva dintre cele mai interesante aspecte experimentate științific și psihologic:

  1. Paralizia în timpul somnului REM: În timpul fazei de somn REM (Rapid Eye Movement), corpul intră într-o stare de paralizie temporară cunoscută sub numele de atonie REM. Acest mecanism previne acțiunile fizice ale viselor, protejându-ne astfel să nu ne rănim în timp ce visăm.
  2. Visarea și procesarea emoțiilor: Studiile arată că visarea joacă un rol important în procesarea emoțiilor și a experiențelor din timpul zilei. În timpul somnului REM, când visăm cel mai mult, creierul nostru lucrează la consolidarea amintirilor emoționale, ajutându-ne să ne gestionăm sentimentele și stresul.
  3. Deprivarea de somn și efectele asupra creierului: Experimentele au demonstrat că lipsa somnului poate avea efecte semnificative asupra funcțiilor cognitive, inclusiv asupra memoriei, atenției și luării deciziilor. Deprivarea de somn afectează, de asemenea, zonele creierului responsabile de controlul emoțional, crescând sensibilitatea la stres și emoțiile negative.
  4. Somnul și învățarea: Somnul joacă un rol crucial în consolidarea memoriei și îmbunătățirea învățării. În timpul somnului, conexiunile între neuroni se întăresc, facilitând astfel transferul informațiilor din memoria pe termen scurt în cea pe termen lung.
  5. Fazele somnului și funcțiile lor: Somnul nu este un proces uniform, ci este împărțit în mai multe faze, fiecare cu funcții specifice. Fazele non-REM sunt esențiale pentru refacerea fizică, în timp ce faza REM este asociată cu procesarea emoțiilor și consolidarea memoriei.
  6. Microvise și ”naps”-uri: Studiile sugerează că chiar și perioade scurte de somn, cunoscute sub numele de naps-uri sau microvise, pot îmbunătăți performanța cognitivă și starea de alertă. Aceste pauze scurte de somn pot fi deosebit de benefice pentru consolidarea memoriei și revitalizarea funcției cognitive.
  7. Influența luminii asupra somnului: Expunerea la lumină, în special la lumina albastră emisă de ecranele electronice, poate perturba producția de melatonină, un hormon esențial pentru reglarea ciclului somn-veghe. Prin urmare, utilizarea dispozitivelor electronice înainte de culcare poate afecta calitatea somnului.

Aceste curiozități despre somn evidențiază complexitatea și importanța somnului pentru sănătatea noastră fizică și mentală. Înțelegerea mecanismelor și efectelor somnului ne poate ajuta să adoptăm obiceiuri mai sănătoase de somn și să îmbunătățim calitatea vieții noastre.