Cu rugăciunea sa, sfântul Ilie ( „Al cărui Dumnezeu este Jahve”) este unul dintre sfinţii făcători de minuni, care a făcut să se pogoare ploaia, a înmulţit în chip minunat făina şi untdelemnul în casa femeii văduve din Sarepta şi l-a înviat pe fiul ei. Sfântul și marele Proroc Ilie, înger întrupat în carne ce a primit de la Dumnezeu puterea de a deschide și închide cerurile, era de origine din Tesvi în Galaad.
În tradiția populară, Sf. Mare Proroc Ilie este considerat ocrotitorul recoltelor și a rămas în istoria Bisericii Ortodoxe ca un exemplu de credință și curaj demn de urmat. Biserica Ortodoxă îi aduce multă cinstire, pentru că este pomenit ca mare bărbat și erou al credinței.
Există tradiții populare diferite din toate zonele geografice ale Românei, încât unitatea este cinstea deosebită care i se cuvine profetului Ilie. Oamenii cred că atunci când tună şi fulgeră, Sfântul Ilie traversează cerul cu căruța lui de foc, pentru a ne ocroti. El este mereu și mereu în slujba binelui. Dreptatea si autoritatea precumpănesc în raport cu alte virtuți ale sfinților Noului Testament. Fiind unul dintre Profeții evrei, Biserica Ortodoxă îl cunoaște sub numele de Sfântul Mare Proroc Ilie Tesviteanul.
Potrivit tradițiilor, de Sfântul Ilie se mănâncă, pentru prima dată, roada nouă de mere și de struguri, nuci și alune. Sf. Ilie este considerat și patronul apicultorilor: în această zi, la sate, apicultorii recoltau mierea de albine, activitate cunoscută sub denumirea de „retezatul stupilor”.
Sfântul Ilie este, în această zi de 20 iulie, ocrotitorul Forțelor Aeriene Române, prin care se marchează şi ziua celor care îşi dedică viaţa apărării spaţiului aerian.
Tărie sufletului, tărie şi trupului dă-mi, rugându-te Domnului slavei, Cel ce a tămăduit bolile tuturor, Fericite Ilie, şi-mi ajută ca să trec smintelile vieţii fără vătămare. Că pe tine te pun înainte al meu bun folositor.
Pe calea vieţii umblând, multor înşelăciuni mă supun. Bunule, al meu folositorule, îndreptează-mă cu folosinţa ta şi mă întăreşte pe mine cel ce mă clatin la minte şi privesc la desfătările trupului.
Precum de demult, despărţind Iordanul cu cojocul, ai trecut, preafericite, aşa şi vărsările păcatelor mele cele cumplite le usucă, ploi de lacrimi trimiţând sufletului meu totdeauna, proorocule, de Dumnezeu grăitorule, care să-mi dăruiască mie curgerea desfătării.
De smintelile cele de multe chinuri de viaţă şi de tot necazul vrăjmaşilor celor fără de lege. de boala trupească şi de vătămarea sufletească şi de osânda veşnică cea din gheenă, izbăveşte-mă cu rugăciunile tale, mărite proorocule, ca un bun folositor al meu.
Răpit ai fost spre înălţime, îndoit dar al Duhului lăsând lui Elisei cel ce cerea, Mărite Ilie. Cu acela împreună cere neîncetat biruinţă pentru cei binecredincioşi şi iertare de greşeli celui ce se îmbogăţeşte cu tine, folositorul cel neruşinat, către Stăpânul. (din Canonul Sfânului ce se citeşte la Utrenie)
Acatistul Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul
