Seducător, bizar și controversat, celebrul Debussy
Cărți și filme documentare au prezentat în detaliu viața și opera acestui celebru compozitor francez. Cea mai îndrăgită piesă pentru pian a sa, „Clair De Lune”, a fost cântată pe fundalul a mii de scene de film de-a lungul anilor, inclusiv în Twilight și Man on Fire.
Claude Debussy rămâne unul dintre cei mai influenți compozitori ai secolului XX, muzica sa continuând să fie izvor de inspirație, încântare și celebritate; pe lângă muzică, viața lui Claude Debussy are fațete interesante și surprinzătoare, mai puțin cunoscute.
Claude Debussy (22.08.1862 – 25.03.1918) – foto pictură de Baschet 1884
Admis la „Conservatoire de Paris” la vârsta de 10 ani
Debussy a dat dovadă de suficient talent muzical pentru a fi admis, la doar 10 ani, la Conservatorul din Paris – un prestigios colegiu de muzică, sub îndrumarea doamnei Maute de Fleurville. A fost unul dintre cei 33 de noi studenți în 1872.
În timpul șederii sale de 11 ani la Conservator, a studiat pianul cu Antoine Francois Marmontel și Albert Lavignac. Ulterior, a urmat cursuri de compoziție cu mai mulți muzicieni francezi celebri, printre care Emile Durand și Cesar Franck.
Claude Debussy nu a fost un student „model”, întârzia mereu și lipsea adesea de la cursuri. Profesorilor le-a fost greu să îl disciplineze și au observat că avea un temperament de artist: era impetuos și se enerva ușor. Mulți dintre ei i-au recunoscut talentul, dar i-au găsit muzica sa timpurie bizară. Colegii l-au descris ca fiind stângaci, neîndemânatic și foarte puțin sociabil.
„Picanterii” în timpul studiilor
În timpul studiilor la Conservator, Claude a lucrat ca acompaniator la o clasă de canto. Unul dintre membrii clasei era Marie Vasnier – tânăra soție a lui Henri Vasnier, un funcționar public important. Aceasta avea doi copii și era cu 14 ani mai mare decât Claude, care avea doar 18 ani la acea vreme.
Cei doi au început o relație secretă care a durat șapte ani. Marie a fost prima mare iubire și muza lui Claude; ei i-a dedicat 27 de compoziții, printre care „La Romance” și „Les Cloches”. Se pare că soțul ei, Henri Vasnier, nu a aflat niciodată despre această relație și a continuat să îl susțină pe Claude Debussy pe tot parcursul carierei sale.
Claude Debussy a câștigat Prix de Rome la vârsta de 22 de ani
Prix de Rome, cel mai prestigios premiu muzical din Franța, era o bursă artistică franceză care le permitea câștigătorilor să rămână timp de trei ani la Roma, pe cheltuiala guvernului. Se înscrisese de două ori, dar pierduse pentru că juriul a considerat piesele sale bizare și imposibil de interpretat.
La a treia încercare și-a înscris piesa „L’Enfant Prodigue” (Copilul risipitor) și a luat premiul cel mare. Bursa pe care a câștigat-o i-a oferit posibilitatea de a studia timp de trei ani la Academie des Beaux-Arts, situată în Villa Medici din Roma, Italia. Studiile sale s-au axat pe opera italiană, în special pe muzica compozitorului german Richard Wagner și pe opera acestuia „Tristan und Isolde”.
În timpul șederii la Roma, s-a simțit deseori chinuit și incapabil să compună. S-a întors la Paris după doi ani și nu a reușit niciodată să își termine bursa.
Ceaikovski a respins lucrările timpurii ale lui Claude Debussy
În 1880, o mecena bogată a trimis piesa „Bohemienne” a lui Claude Debussy lui Ceaikovski – celebrul compozitor rus. Acesta nu a fost impresionat de lucrare, spunând că era „teribil de ștearsă și lipsită de unitate”.
Femeile se omorau (la propriu) după el
Spre deosebire de muzica sa relaxantă, viața amoroasă a lui Claude Debussy a fost dezordonată și problematică. În 1890, Claude a început o relație cu Gabrielle „Gaby” DuPont, fiica unui croitor. După ani de trai în comun, o aventură cu cântăreața Therese Roger îl face s-o părăsească brusc pe Gaby. Distrusă, Gaby a amenințat că se va sinucide. Afacerea a devenit un scandal public, mulți dintre susținătorii și prietenii lui Claude renegându-l din cauza modului necavaleresc în care acesta trata femeile.
În cele din urmă, Claude s-a căsătorit cu un model pe nume Lilly Texier. Căsătoria a durat doar patru ani, deoarece Claude se simțea frustrat de lipsa de interes a acesteia pentru muzică și de sănătatea fragilă.
În timp ce preda muzică, unul dintre elevii lui Claude Debussy a fost Raoul Bardac – un tânăr strălucit care a devenit mai târziu un pianist clasic. Tânărul Raoul i-a făcut cunoștință lui Claude cu mama sa, Emma Bardac, cântăreață și soție de brutar parizian. Emma era sofisticată și inteligentă și fusese deja subiectul unui scandal anterior, având în trecut o relație amoroasă cu un alt compozitor celebru, Gabriel Faure. Claude s-a îndrăgostit de Emma încă de la prima întâlnire.
În vara anului 1904, Claude Debussy a luat-o pe Emma într-o vacanță secretă în Jersey. Acolo, el i-a scris soției spunându-i că mariajul lor s-a încheiat. Rănită și plină de tristețe din cauza despărțirii, Lilly Texier s-a împușcat în piept cu un revolver, cu doar cinci zile înainte de cea de-a cincea aniversare a lor.
A supraviețuit, dar glonțul a rămas înfipt în corpul ei. Incidentul a făcut vâlvă în oraș, iar Claude Debussy a fost din nou evitat de public.
Debussy și Emma – foto sursa
Atât Claude Debussy, cât și Emma și-au finalizat divorțurile în 1905. De-a lungul relației lor, cuplul a fost criticat public pentru relația amoroasă. Pentru a scăpa de rușine, Claude și Emma însărcinată au plecat în Anglia. Cuplul s-a întors la Paris cu puțin timp înainte de nașterea copilului lor și a cumpărat o casă mare într-un ansamblu de curți. Claude Debussy s-a căsătorit cu Emma în 1908 și au rămas împreună până în ultimele lor zile.
O fiică pe nume Chouchou
În 1905, Emma, a născut o fetiță. Cuplul a numit-o Claude-Emma Debussy și a alintat-o „Chouchou”. Inspirat de nașterea fiicei sale, Claude Debussy a compus piesa pentru pian „Children’s Corner” în onoarea acesteia.
Debussy și fiica sa la un picnic – foto sursa
Claude Debussy a fost decorat cu Legiunea de Onoare
În 1903, Claude Debussy a fost numit Cavaler al Legiunii de Onoare. Legiunea de Onoare este cel mai înalt ordin de merit francez pentru merite militare și civile.
„La Mer” a fost inițial respinsă de publicul parizian
Faimoasa „La Mer” a fost a doua dintre lucrările orchestrale compuse de Claude Debussy între 1903 și 1905. El s-a inspirat din artă, vizionând în mod constant tablouri cu peisaje marine. Când a avut premiera la Paris, în 1905, n-a fost deloc apreciată: din cauza titlului, publicul se aștepta la ceva grandios, precum oceanul. În schimb, au primit ceva blând și relaxant și au fost clar dezamăgiți.
Dar când piesa a fost interpretată din nou în SUA și Marea Britanie, publicul s-a îndrăgostit. A fost interpretată pentru a doua oară la Paris în 1908. Și de această dată, a fost întâmpinată cu recenzii favorabile. Astăzi, rămâne una dintre cele mai frecvent interpretate lucrări orchestrale ale lui Claude Debussy.
Claude Debussy a trăit o viață extraordinară – o viață plină de scandaluri și notorietate, dar și de artă, muzică și dragoste de familie.
Aș vrea să mă laud că sunt doctor la Spitalul de Doruri Cronice. Dar nu pot. Pentru că sunt doar un portar, biet portar. Tot ce fac este să le notez, febril, intrările și ieșirile, când și cum bântuie ele. Sunt lipsite de orice respect, nici măcar nu folosesc poarta, trec așa, pur și simplu, prin mine.
De când, însă, geamurile gheretei s-au spart și prin acoperiș răzbește ploaia, am dat bir cu fugiții. Sunt acum, și eu, un Dor.