Despre unul dintre scriitorii preferați, astăzi: RUDYARD KIPLING

Joseph Rudyard Kipling, cunoscut sub numele de Rudyard Kipling, s-a născut în 30 decembrie 1865 în Bombay, Mumbai din zilele noastre, India. Acesta a fost poet și prozator britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1907.

În anul 1892, Kipling s-a căsatorit cu Caroline Balestier, sora lui Wolcott Balestier, un publicist şi scriittor American cu care a colaborat pentru povestea intitulată ‘The Naulahka’ (1892), o poveste ce a ajuns sa fie considerată mai degrabă accesibilă sau chiar superficială și nereușită. În acel an, tânărul cuplu s-a mutat în Statele Unite, stabilindu-se pe proprietatea doamnei Kipling din Vermont, dar manierele și atitudinile lor au fost considerate supărătoare, cei doi fiind criticaţi majoritatea timpului de către vecinii lor.

Incapabili sau chiar indispuşi să se adapteze la viața din America, familia Kipling s-a întors în Anglia în anul 1896. Soția de origine americană a autorului britanic Rudyard Kipling și custode a moștenirii sale literare, „Carrie”, Balestier Kipling, rămâne o figură controversată din viața sa. Născută într-o familie proeminentă din Anglia, în anul 1862, ea avea 27 de ani, când fratele ei, Wolcott Balestier, scriitor și editor, i-a făcut cunostinţă, în 1889 cu Kipling, deja o celebritate în vârstă de 24 de ani.

Cei doi tineri, autori al „Naulahka”, au devenit prieteni apropiați, Kipling ajungând să fie afectat profund de moartea precoce a lui Balestier în 1891. Deși Carrie s-a descris ca fiind „simplă” și nu dădea dovadă de  carisma fratelui său și simpatia facilă, Kipling a cerut-o în căsătorie imediat prin intermediul unei telegrame, iar cuplul s-a căsătorit la Londra la 18 ianuarie 1892.

Autorul Henry James, le-a oferit binecuvântarea, acesta descriind-o mai târziu ca fiind „o persoană dificilă, dar capabilă”, iar inițial căsătoria lor s-a dovedit a fi una idilică. Până la sfârșitul anului, cuplul locuia în „Bliss Cottage” pe proprietatea familiei Balestier din Brattleboro, Vermont, și au întâmpinat primul dintre cei trei copii ai lor, respectiv fiica pe nume Josephine.

Îndreptându-se către Westminster Abbey, 1922.

Cea de a doua fată, Elsie, s-a născut în 1896, iar singurul lor fiu, John, în anul următor. Cu toate acestea, până la sfârșitul anilor 1890, iubirea celor doi a inceput să se stinga treptat, lucru evident mai ales la Kipling, acesta devenind axat pe filosofia de viață cu voinţă puternică, iar de multe ori ajungând să dea dovadă de un comportament dificil sau chiar să controleze.

Fiind privaţi de problemele legate de drept și de politica anti-britanică din Statele Unite, familia Kipling s-a mutat în Anglia, unde s-a stabilit în cele din urmă pe o proprietate din Sussex. Deși Carrie a fost considerată oportunistă de către părinții lui Kipling și neagreată de colegii săi în cercurile artistice și literare, strădania e de care a dat dovadă in cadrul  afacerilor de la Yankee și atitudinea feroce de protecție față de soțul ei i-au permis să se concentreze pe scrisul său fără distrageri, în cele din urmă, autorul, extrem de prolific, realizând majoritatea lucrărilor sale deosebite în timpul căsniciei lor de 44 de ani.

Rudyard Kipling (tumblr.com)

Trouble in Paradise

În ciuda suferinței sale intense, ea l-a susținut chiar şi în timpul situaţiilor  de criză din familie, printre care și moartea a doi dintre copiii lor: Josie în vârstă de 6 ani, tifoid în 1899, și Jack, în vârstă de 18 ani, ucis în lupta din timpul Primului Război Mondial. Această ultimă tragedie a fost cu adevărat agonizantă, deoarece Jack se număra printre cei dispăruți în urma războiului în 1915, fiind totodată îndoieli legate de faptul că rămășițele sale au fost identificate mulți ani mai târziu. Kipling nu a reuşit să se vindece cu adevărat niciodată de pierderea lui Jack, iar Carrie a rămas alături de el în decursul declinului său ulterior.

După moartea sa în 1936, a petrecut restul anilor vieții sale la moșia din Kipling, pe care a lăsat-o moştenire organizaţiei National Trust. Aceasta a murit în decembrie 1939, în ajunul celei de-a 77-a aniversări, fiind incinerată în Brighton, Anglia.

Arta de-a învinge

Să ai curajul să spui da
Să ai curajul să spui nu
Şi-n fiecare clipă grea
Să fii mereu, acelaşi Tu !
Să ştii să crezi
Când unii te înşală,
Să te ridici
Când alţii te doboară,
Să poţi păstra
Ce alţii vor s-alunge,
Să ştii să râzi
Când sufletul îţi plânge
Şi cald tu să rămâi,
Chiar dacă afară ninge.
Aceasta-i arta
De-a învinge.

Rudyard Kipling

Traducerea și adaptarea Ana Roman

Wolcott Balestier a fost un scriitor, editor și editor american născut pe 13 decembrie 1861, în Rochester, New York. Este cunoscut mai ales pentru colaborarea sa cu Rudyard Kipling și pentru căsătoria cu sora lui Kipling, Caroline Starr Balestier. Interesul timpuriu al lui Balestier pentru literatură s-a manifestat prin trimiterea de povestiri către revista Atlantic Monthly încă de la vârsta de 17 ani. Prima lui lucrare publicată a apărut în New York Tribune în 1884, iar primul său roman, „A Fair Device”, a fost publicat în același an. Cariera lui Balestier a inclus și un rol de editor al revistei Tid Bits, pe care a redenumit-o Time și a transformat-o într-un succes​ (Wikipedia)​.

Colaborarea cea mai notabilă a lui Balestier a fost cu Rudyard Kipling la romanul „The Naulahka”, care a fost publicat postum în 1892, după moartea prematură a lui Balestier din cauza febrei tifoide la Dresden pe 6 decembrie 1891. Colaborarea cu Kipling la „The Naulahka” a fost semnificativă, deși a fost considerată una dintre lucrările mai puțin reușite ale lui Kipling. Criticii au avut opinii mixte despre cartea, cu unii apreciind contribuția lui Balestier, în special capitolele inițiale stabilite în Colorado, care au arătat un umor ușor și atrăgător. Romanul, care combină elemente ale culturilor americane și indiene, a fost criticat atât pentru confuzia artistică, cât și lăudat pentru reprezentarea proaspătă și competentă a Vestului american și pentru imaginația întunecată a lui Kipling privind intrigele principale din India​ (The Kipling Society)​.

Moartea timpurie a lui Balestier a reprezentat o pierdere semnificativă pentru lumea literară, contemporani precum Henry James și William Dean Howells remarcând potențialul său enorm, dacă ar fi trăit mai mult. Influența lui Balestier s-a extins dincolo de propriile lucrări, influențând semnificativ viața și cariera lui Kipling, în special prin sora sa Caroline, care s-a căsătorit cu Kipling și a gestionat corespondența și treburile casnice ale acestuia​.

Citiți și despre Charles Aznavour

Bel Esprit