Rainer Maria Rilke, poetul cel mai citit după Goethe

Rainer Maria Rilke este unul dintre cei mai sensibili poeți care au scris în limba germană, dar și unul dintre cei mai importanți poeți ai secolului XX.

Poetul s-a născut la Praga, fiind cetățean austriac pînă la 42 de ani și petrecându-și o mare parte din viață în Germania, Franța și Elveția. Numeroasele călătorii în întreaga lume (Italia, Danemarca, Suedia, Rusia, Africa de Nord, Egipt, Spania, Belgia, Olanda etc.) au îmbogățit și desăvârșit stilul liric al poetului.

Poetul de limbă germană cel mai citit după Goethe – după cum îl denumește Dumitru Marian în prefața volumului de poezii Cartea imaginilor – a scris, pe lângă un număr impresionant de poezii (12 volume publicate în timpul vieții și 6 postume), o serie de povestiri, un roman și studii privitoare la artă și cultură. Rilke a impresionat și prin volumul covârșitor de scrisori adunate în peste 40 de volume de corespondență, precum și zeci de mii de recenzii, cronici, dar și traduceri în germană, în special din limbile franceză, portugheză, italiană, rusă.

Potrivit unei legende, floarea preferată a lui Rilke, trandafirul, este cea care i-a adus moartea. Se spune că o înțepătura pricinuită de un spin i-a declanșat o septicemie care i-a fost fatală. Diagnosticul oficial al medicilor a fost însă leucemie. Acesta a murit la 29 decembrie 1926 în sanatoriul Valmont sur Territet, de lângă Montreux, fiind înmormântat pe 2 ianuarie 1927 în cimitirul din Raron în Cantonul Wallis.

Jeluire

Ce departe-s toate

și de mult s-au sfîrșit.

Cred că steaua

de care sînt poleit

s-a stins de milenii.

Parcă din luntrea

ce trecu dincolo,

auzii

o voce sfioasă.

În casă a bătut un ceas…

În care casă?…

Din ea, din inima mea, aș vrea

să ies afară sub cerul plin.

Aș vrea să mă închin.

Din toate stelele una

ar trebui să mai fie.

Cred că aș ști

care-i singura

din vecie,

care, oraș alb veghează

în ceruri la capăt de rază…

Amintire

Și aștepți, te aștepți la ceva-ul

care-ți crește viața nesfîrșit;

formidabilul, prea rarul,

trezirea pietrei, harul,

adîncul revenit.

 

Amurgesc pe polița lor

cărți în aur cusute;

gîndești la țări străbătute în zbor,

la chipuri, sau rochia unor

femei iarăși pierdute.

 

Deodată știi: asta s-a petrecut.

Te ridici și stau în fața ta

din anul care a trecut

teama, chipul și ruga.

 

(Poezii din volumul Cartea imaginilor, în traducerea lui Dumitru Marian, apărut la editura Paralela 45)

Sursa foto: kateforsyth.com.au, writerswrite.co.za, radioresita.ro