Imaginează-ți să alergi 42 de kilometri desculț pe o alee pietruită. Pare imposibil, nu? Ei bine, exact asta a reușit Abebe Bikila la maratonul olimpic de la Roma din 1960, stabilind și un record mondial în același timp. Acest rezultat a însemnat cu mult mai mult decât o victorie în maratonul olimpic; medalia de aur a lui Bikila a fost prima participare a Etiopiei la o ediție a Jocurilor Olimpice. Înaintea lui, Etiopia, Kenya și majoritatea țărilor africane au avut o prezență foarte slabă la J.O. Datorită lui Bikila, considerat unul dintre pionierii alergării de cursă lungă, atât Etiopia cât și Kenya au devenit forțe dominante la multe curse de alergare pe distanță lungă începând cu anii ’60.

Cum a fost posibil să alerge desculț? Simplu. Fiindcă majoritatea locuitorilor din țările Africii de Est au crescut fără să poarte încălțăminte și mergând mai mereu desculți.

În după amiaza târzie de 10 septembrie 1960, pe o temperatură de 23 de grade, în Piazza de Campidoglio  – cel mai sacru loc dintre cele șapte coline ale Romei – se scria un nou capitol din istoria maratonului. Maratonul din Roma a intrat în legendă la fel de mult ca acela al soldatului grec Fidipide care a alergat 42 de kilometri de la Maraton la Atena și a murit după ce a anunțat victoria grecilor asupra perșilor. Atleți din toate țările au luat startul sub mâna ridicată a lui Marcus Aurelius care îi privea semeț de pe statuia ecvestră. Start! Au pornit! Alergătorii lasă în urma lor zidurile Colosseum-ului. Dintre toți se distinge etiopianul tăcut, necunoscut până atunci în lumea sportivilor de performanță, care aleargă desculț. Are 28 de ani, este căsătorit și are doi fii. În țara lui natală a lucrat în armata imperială ca gardă de corp a împăratului. A alergat toată viața lui pe platoul Abisiniei.

Mașinile îi însoțesc, un elicopter îi survolează. Soarele apune deasupra Romei. Polițiști pe motociclete însoțesc alergătorii.

Abebe Bikila wins Marathon barefooted | Epic Olympic Moments – YouTube

În Africa este timpul să fie adăpate animalele. Se lasă noaptea, dar pentru sportivi porțile Romei sunt iluminate. S-au aprins torțele pe Via Appia. Publicul îi urmărește de pe margine. După kilometrul 30 Abebe preia conducerea. Pe când atleții trec pe lângă Poarta Sfântul Sebastian, Bikila are un avans atât de mare încât niciunul nu are vreo șansă să-l ajungă din urmă. Mai este un singur kilometru și Abebe aleargă singur în ovațiile mulțimii. Ajunge la linia de sosire de sub Arcul împăratului Constantin cel Mare după o cursă de două ore, 12 minute și 11 secunde. Numele lui este pe buzele tuturor.

Spiritul lui olimpic a rămas intact până în ziua de astăzi. Posteritatea îl omagiază pe toate pistele de atletism de pe întreg mapamondul datorită anduranței specifice atleților din țările est africane.

Începe să alerge la 19 ani

Născut în 1932 în Jatta, în regiunea muntoasă Debre Bihan, Bikila a crescut într-un mediu rural. Muncind ca păstor la cirezi de vite, o călătorie în capitala Addis Abeba din adolescență avea să-i schimbe definitiv cursul vieții. Vizitând Palatul Imperial – unde a văzut echipa gărzilor de corp antrenându-se – a fost impresionat. La vârsta de 19 ani a solicitat să se angajeze în echipa de pază și protecție și a fost acceptat. Toți erau încurajați să practice activități fizice intense și Bikila și-a descoperit rapid abilități naturale de alergător. S-a înscris inițial la probele de 1000 și de 5000 de metri înainte de a-și face debutul la o cursă de maraton din cadrul sărbătoririi Zilelor Forțelor Armate din Addis Abeba din anul 1959.

Descoperit ca tânără speranță de antrenorul suedez Onni Niskanen, atunci în funcția de selecționer al atleților din Etiopia, Bikila a început un program de antrenament bine structurat și doar cu o lună înaintea Jocurilor Olimpice a câștigat cursa de maraton a Etiopiei de la Addis Abeba. Performanța lui a fost impresionantă. În pofida faptului că a concurat la o altitudine de peste 2400 metri, zveltul etiopian a mers la victorie cu un timp de 2:21:23, mai rapid decât recordul olimpic de la acea dată. Performanța i-a asigurat lui Bikila un loc în echipa Etiopiei pentru Roma, așa că s-a îndreptat înspre capitala Italiei fără experiența marilor concursuri.

Alergând desculț, s-a născut o legendă

Roma nu a însemnat sfârșitul epopeii sportive a lui Bikila. S-a întors după patru ani – de data aceasta încălțat – pentru a-și apăra cu succes titlul olimpic la Tokio într-o cursă amețitoare soldată cu un nou record mondial. A fost o performanță extraordinară pe care n-a mai reușit-o la ediția din 1968 a J.O. din Mexic. Destinul i-a jucat cea mai mare lovitură în 1969 când a suferit un cumplit acident de mașină în urma căruia a rămas paralizat. A murit în anul 1973 la vârsta de 41 de ani de hemoragie craniană ca urmare a accidentului.

Într-o carieră remarcabilă ce s-a întins pe parcursul a doar șase ani, din 1960 până în 1966, Bikila a câștigat 12 din cele 13 curse de maraton la care a concurat.