Aici Dumnezeu a făcut pace cu Omul, după ce l-a îndepărtat din Rai, căci plângerea lui i-a înfiorat neclintirea… i-a arătat calea spre Eternitate, dar nu oricum, ci înzestrându-l cu patima creației. În Basilica San Pietro, în inima Vaticanului, omul a demonstrat că forță lui e nețărmurită, chiar dacă și-a îngropat în piatră visele. Lumina din ceruri i le însuflețește în fiecare zi, într-o creație sublimă, în față căreia nu poți decât să rămâi fără grai. Nu există sentiment mai copleșitor decât acela de a zăbovi, pentru câteva clipe, la răscrucea în care artistul de geniu, întâlnindu-și Creatorul, a avut cutezanța de a-l privi în ochi, de la egal la egal.

Dacă oamenii ar şti cât de mult am lucrat ca să ating măiestria, nu li s-ar mai părea atât de minunat. (Michelangelo Buonarotti)

Și totuși el, neînsemnatul, ființă pieritoare, avea ceva aparte: nebunia, pasiunea, îndărătnicia de a supune prin arta sa materia brută a naturii, și totodată conștiința dumicării sale trudnice și dureroase în fiecare din creațiile sale.

„Încă de la vârsta de 16 ani, mintea mea era un câmp de luptă: dragostea pentru frumuseţea păgână, nuditatea masculină, în contradicţie cu credinţa mea. O polaritate de teme şi de forme… o latură spirituală, cealaltă pământească.”

Agonie și extaz.

Sublimul în formă să profund dramatică.

O imagine fugară a condiției umane.

Mulţi cred – şi eu cred – că am fost desemnat pentru această muncă de Dumnezeu. În ciuda bătrâneţii mele, nu vreau să mă dau bătut; muncesc din dragoste pentru Dumnezeu şi îmi pun toată speranţa în El. 

*

Două virtuţi ar trebui să nu le pierdem niciodată: curajul de a ne înfrunta propriile slăbiciuni şi puterea de a ne trăi propriile emoţii.

*

Fiindcă tiranii s-au lipsit ei singuri de iubirea pe care oricine trebuie s-o arate aproapelui său, nu merită nici ei vreo iubire omenească; tiranii nu sunt oameni, ci fiare sălbatice.

*

Cel mai mare pericol pentru noi toţi nu este acela că ne propunem obiective prea înalte şi nu reuşim să le atingem, ci că ne propunem obiective prea mici… şi le atingem.

*

Mulţi cred – şi eu cred – că am fost desemnat pentru această muncă de Dumnezeu. În ciuda bătrâneţii mele, nu vreau să mă dau bătut; muncesc din dragoste pentru Dumnezeu şi îmi pun toată speranţa în El.

*

Un artist mare nu concepe niciun subiect pe care marmura să nu-l poată cuprinde în sânul său;

dar nu reuşeşte aceasta decât mâna care ascultă de inteligenţă.

 

Aici, monumentalul roman al lui Irving Stone, Agonie și extaz (care are în centru figura lui Michelangelo), în format AUDIOBOOK.

”E o chestiune de finisaj, nu de forță, ușor de confundat dacă ești începător, a răspuns Ghirlandaio. O să-ți spun o poveste. Când Donatello era foarte tânăr a petrecut mult timp sculptând un crucifix de lemn pentru Santa Croce, și când l-a terminat l-a dus la prietenul lui Brunelleschi. „Mi se pare că ai pus un plugar pe cruce, mai degrabă decât corpul lui Isus Christos, care este cel mai gingaș dintre toate.” Donatello, supărat de critica neașteptată din partea bătrânului, a strigat: „Dac-ar fi la fel de ușor să faci un chip pe cât e să o critici. Ia încearcă să faci tu singur unul!”