Care sunt beneficiile învățării unei limbi străine asupra creierului?

 Diverse studii demonstrează că bilingvismul nu doar că îmbunătățește agilitatea mentală, dar ajută și la prevenirea problemelor cognitive asociate cu vârsta.

Una dintre cele mai cunoscute relatări din Biblie (Geneza, capitolul 11) spune că există atât de multe limbi vorbite pe Terra ca urmare a unei pedepse, iar relatarea are legătură cu Turnul Babel. Babel era un oraș unde întreaga omenire era unită și toți oamenii vorbeau o singură limbă. Mai târziu, aceștia au hotărât să construiască un turn imens în oraș, care să atingă cerul. Cu toate acestea, Turnul Babel nu a fost construit pentru a aduce slavă lui Dumnezeu, ci era dedicat pentru faima constructorilor și zeilor în care credeau locuitorii din oraș. Astfel, văzând că oamenii păcătuiau împotriva Lui, Dumnezeu le-a încurcat limbile pentru a nu se mai putea înțelege între ei. „Babel” este cuvântul echivalent în limba ebraică al cuvântului akkadian Babilu, un oraș cosmopolit recunoscut pentru multitudinea de limbi vorbite.

Trebuie să recunoaștem că fiecare dintre noi am avut un ușor sentiment de frustrare, cel puțin o dată în viață, atunci când am interacționat cu un străin și am realizat că nu ne putem înțelege, deoarece vorbim limbi diferite. Astfel, învățarea limbilor străine ne deschide porțile spre o lume fascinantă plină de posibilități, ce depășesc simpla comunicare.

De-a lungul anilor, s-a analizat impactul bilingvismului și s-a descoperit că acesta susține și amplifică plasticitatea[1] creierului nostru. Ne ajută să fim mai flexibili din punct de vedere mental și ne îmbunătățește atenția și memoria. În plus, ne poate preveni de viitoare probleme cognitive. Fără dar și poate, aceste avantaje nu sunt întotdeauna luate în considerare în viața de zi cu zi, așa cum explică Jesús C. Guillén, neurocercetător și doctor la Științele Educației la Universitatea din Barcelona. Într-adevăr, studiile efectuate acum mai puțin de un deceniu în rândul cadrelor didactice din Regatul Unit, Țările de Jos și mai multe țări din America Latină au arătat că există un „neuromit” larg răspândit; conform acestui „neuromit”, este mai indicat ca o persoană să stăpânească bine o primă limbă străină înainte de a o învăța pe a doua. Însă știința demontează acest principiu.

Noi, ca oameni, avem o capacitate înnăscută de a învăța diverse limbi. Chiar înainte de a putea vorbi, pe copii îi ajută foarte mult să aibă în jur un mediu bilingv pentru a-și îmbunătăți sistemul de control cognitiv[2]. Dacă în timpul creșterii învățăm mai multe limbi,  creierul nostru va genera încetul cu încetul noi conexiuni neuronale care ne servesc de-a lungul vieții, așa cum spune doctorul Ana Muñoz, președintele Asociației Oamenilor de Știință Spanioli în Statele Unite. De asemenea, Ana Muñoz este recunoscută ca având cea mai înaltă distincție pentru profesorii bilingvi din această țară, acordată de ATDLE (The Association of Two-Way & Dual Language Education). „Atunci când copiii sunt expuși la o limbă străină, nu este important să o înțeleagă, ci faptul că creierul acestora incorporează noi foneme și melodii”.

Cu o astfel de pregătire, bilingvismul ne ajută să decodăm informații în formate diferite (spre exemplu, când vedem o pisică, asociem direct acest animal cu denumirea lui în limbile pe care le cunoaștem), ceea ce ne permite să vedem lumea din mai multe puncte de vedere.

Evident, procesul de învățare a unei limbi străine este mai simplu când suntem mai mici. Suntem mai permeabili și este recomandat ca expunerea la o a doua limbă să înceapă înaintea vârstei de șapte ani. De asemenea, ar fi ideal ca această expunere să se realizeze prin interacțiuni sociale. Se pare că nu o să obținem aceleași beneficii dacă îi punem pe cei mici în fața unui ecran, așa cum au demonstrat diverse studii în ceea ce privește învățarea limbilor engleză și chineză. În plus, bilingvismul favorizează percepția asupra culorilor sau, în cazul în care se învață o a treia limbă, bilingvismul facilitează procesul, după cum spun mulți experți.

În același timp, s-a demonstrat că, în cazul copiilor născuți prematur, bilingvismul contribuie la consolidarea funcțiilor executive care ar putea fi mai puțin dezvoltate. Cu toate acestea, drumul spre succes nu este lipsit de obstacole.

În urma unor studii realizate în Europa, America și Asia, bilingvismul poate întârzia simptomele asociate cu demența cu până la patru sau cinci ani. În plus, avantajele bilingvismului nu se aplică doar celor care au fost expuși la o a doua limbă în copilărie- așa cum spunea o persoană de vârstă mijlocie: „limbile sunt învățate pentru că părinții noștri au plătit pentru ele sau pentru că noi înșine le-am plătit”. Așadar, învățarea unei limbi străine are un impact pozitiv și asupra persoanelor ajunse la vârsta adultă, așa cum s-a demonstrat la absolvenții de universitate. Cei care învață alte limbi au dezvoltat o atenție mai bună când vine vorba de alternarea sarcinilor.

Cum putem învăța mai ușor o limbă străină?

Învățarea unei limbi străine poate fi o provocare, dar există numeroase metode și tehnici care pot face procesul mai ușor și mai eficient. Iată câteva sfaturi pentru a învăța cel mai ușor o limbă străină:

1. Stabilește obiective clare!
Pe termen scurt: Învață un număr specific de cuvinte noi pe zi.
Pe termen lung: De exemplu, să poți purta o conversație de bază după trei luni.
2. Imersiune
Mediul lingvistic: Înconjoară-te cât mai mult posibil cu limba pe care o înveți. Ascultă muzică, urmărește filme și emisiuni TV, citește cărți și articole.
Conversații: Încearcă să vorbești cu vorbitori nativi sau alți studenți ai limbii. Aplicații precum Tandem sau HelloTalk pot facilita găsirea partenerilor de conversație.
3. Utilizează tehnologia!
Aplicații de învățare: Duolingo, Memrise, Rosetta Stone și Babbel sunt doar câteva dintre aplicațiile populare care te pot ajuta să înveți o limbă nouă.
Platforme online: Site-uri precum Coursera și edX oferă cursuri gratuite sau plătite în diverse limbi străine.
4. Studiu activ
Învățare interactivă: Folosește carduri (flashcards) pentru a memora vocabularul. Anki și Quizlet sunt două aplicații utile pentru acest scop.
Note: Scrieți cuvinte și fraze noi, și folosește-le în propoziții pentru a le consolida în memorie.
5. Repetiție constantă!
Repetiție: Repetăregulat, chiar și doar câteva minute pe zi, pentru a menține limba proaspătă în minte.
Tematică: Alege teme de interes personal pentru a face învățarea mai captivantă și relevantă.
6. Găsește un mentor sau un profesor
Cursuri: Participă la cursuri de limbă fie în persoană, fie online.
Tutori: Un profesor personal te poate ghida și îți poate corecta greșelile în timp real.
7. Călătorește și vorbește cu nativi în limba lor!
Imersiune culturală: Dacă este posibil, călătorește în țara unde se vorbește limba. Experiența directă cu cultura și limba locală poate accelera învățarea.
8. Jurnale și învățare reflexivă
Jurnal: Ține un jurnal în care să scrii despre ziua ta în limba pe care o înveți. Acest exercițiu îți îmbunătățește abilitățile de scriere și îți consolidează vocabularul.
Reflecție: Analizează progresul tău periodic și ajustează metodele de învățare dacă este necesar.
9. Învață gramatica de bază!
Reguli fundamentale: Înțelegerea structurii de bază a limbii te va ajuta să formezi propoziții corecte și să comunici mai eficient.
Exerciții: Practică gramatica prin exerciții și teste disponibile online sau în manuale.
10. Învățare contextuală
Context: Învață cuvintele și expresiile în contexte specifice, nu izolat. De exemplu, învață vocabularul legat de cumpărături într-un magazin, călătorii, etc.
Fraze: Concentrează-te pe expresii și fraze uzuale care sunt folosite frecvent în conversații!
Prin combinarea acestor metode și menținerea unui angajament constant, învățarea unei limbi străine poate deveni un proces mai ușor și mai plăcut. Adaptarea tehnicilor la stilul tău de învățare personal și menținerea motivației sunt cheile succesului.

În concluzie, învățarea altor limbi și promovarea contextelor bilingve în rândul copiilor ajută la mult mai mult decât simpla comunicare sau la imersiunea culturală: bilingvismul face creierul să fie mai flexibil și ne ajută să avem puncte de vedere diferite în rezolvarea unei probleme. Așa cum rezumă doctor Muñoz: „Dacă inteligența ne permite să luăm decizii mai bune, atunci am putea concluziona că și bilingvismul ne face mai inteligenți”.

[1] Plasticitatea creierului, sau neuroplasticitatea, este capacitatea creierului de a se modifica și adapta în răspuns la experiențe, învățare, influențe externe și leziuni. Aceasta include procesele prin care creierul formează noi conexiuni neuronale, întărește sau slăbește sinapsele existente și chiar reorganizează circuitele neuronale. Neuroplasticitatea este esențială pentru dezvoltarea cognitivă, memorie, recuperarea după traume cerebrale și adaptarea la schimbări.

[2] Sistemul de control cognitiv, cunoscut și sub numele de executiv control sau funcţia executivă, este responsabil pentru reglarea gândurilor, a atenției și a comportamentului nostru. Acționează ca un supervizor intern, ajutându-ne să luăm decizii, să rezolvăm probleme și atinge obiectivele noastre. Fără acest sistem, mintea noastră ar fi în haos, schimbându-se constant între gânduri care nu au legătură și incapabil să se concentreze asupra unei anumite sarcini.