Grădina MNLR a fost copleșită în 27 mai 2021 de a adunare aleasă cu ocazia lansării dublului volum semnat de Luminița Tucă – „Iancu Jianu- o perspectivă asupra construirii eroului”. Editura Etnologică, București. Elena Loreta Popa este omul care aprinde vraja Grădinii MNLR.  Am realizat acest fapt după prima întâlnire de acum câțiva ani, la lansarea volumului “Femeia albastră” scris de neuitata Clara Mărgineanu. Pe Luminița am cunoscut-o în culisele unui mare concert susținut de familia Dolănescu, atunci când am avut onoarea și emoția înmânării discurilor de aur din partea Casei de Producție Eurostar unor mari muzicieni precum Ion Dolănescu (in memoriam), Maria Ciobanu și Ionuț Dolănescu.

Magia serii a fost aurită de o aniversare neluată în calcul de Luminița și de Loreta, atunci când au stabilit data de 27 mai. Cândva, acum 200 de ani, în această zi a murit Tudor Vladimirescu. Iată că peste timp o moarte naște eroi și însuflețește spirite cu forța adevărului istoric. Maestrul serii a fost legendarul prof.univ.dr.Silviu Angelescu. Nu cred că bănuia domnul profesor ce grup de vizitatoare-admiratoare, licențiate în Litere (unele chiar cu licență în folclor), va găsi în grădina fermecată a Muzeului Literaturii Române: Catia Maxim, Ionica Sandu (subsemnata), Iulia Gorneanu. Cuvintele spuse alene de domnul Silviu Angelescu au purtat audiența în vremuri mitice, arhetipale, atunci când eroismul avea flamura aprinsă și când pistoalele de la brâu dovedeau curajul susținerii unui ideal. S-a povestit despre Iancu Jianu, protagonistul lucrării, despre capacitatea Luminiței Tucă de a reînvia eroi. Istoric, etnolog, folclorist, autoarea acestei lucrări de patrimoniu devine o raritate în ansamblul unei societăți de consum, în care amatorismul și oportunismul bat din picioare cu nervozitate în birouri vaste și influente.

Moderatoarea întâlnirii legendare a fost literata Elena Loreta Popa. Cândva, Clara Mărgineanu mi-a spus categoric că această femeie a înviat Muzeul Literaturii. Așa este, nici nu mai credeam că există acest loc până nu am luat parte la evenimentele organizate meticulos de Loreta. Ospitalitatea și grija pentru fiecare invitat impun prețuire și invită tinerii la abordarea unui muzeu într-o manieră deschisă.

Au fost invitați de onoare conf.univ.dr. Florica Mihuț (Bohîlțea) de la Facultatea de Istorie, Universitatea București, de asemenea dr. Emil Țîrcomnicu, cercetător științific gr.I la Institutul de Etnografie și Folclor, coordonator al Editurii Etnologice. Din partea ”Radio România Antena Satelor” au venit să rezoneze Ileana Vieru și Aurelian Popa-Stavri, realizatori de emisiuni dăruiți carierei.

Invitați precum dr.Cristina Mazăre, dr. Cornelia Florea, lector univ.dr. Cătălin Iancu, Martha Maria Mocanu (BES România), dar și tineri entuziaști care au prins microbul folclorului și al autenticității unei întâlniri necontrafăcute, toți cei prezenți au mișcat aerul în Grădina MNLR cu spiritul și cu gesturi plecate din suflet.

Am lăsat special la urmă pe Iancu Jianu, eroul care trăiește prin portretul realizat de Petronela-Luminița Tucă, pornind de la realitatea istorică. Redactată drept teză de doctorat la Universitatea București, sub coordonarea domnului profesor Silviu Angelescu, această lucrare se înscrie în seria ”narațiunilor naționale” (Kearney, 2020) menite să întrețină memoria unei comunități. Erou-haiduc, studiat în existența sa reală, dar și în materiale ficționale, Iancu Jianu stârnește interes unui public preocupat de descoperirea identității. Fapte legendare, ficționalizarea portretului prin trăsături mitice (cum e faptul că Iancu nu poate fi ucis decât cu un glonte de argint), contribuie la dezvoltarea stratului ficțional. Delimitarea dintre memorialistică și folclor implică o fină cunoaștere a instrumentelor cercetării și a consemnării istoriei de către autoare. Pluridisciplinaritatea lucrării este susținută prin inserții de literatură populară, teatru popular, muzică, vestimentație specific folclorică, cinematografie. ”Locurile memoriei” devin mărturii intrinseci ale existenței acestui profil eroic: casa zapciului din satul Obârșia, rămășițele casei din Chilii- Olt, Casa Memorială ”Iancu Jianu” din Caracal.

Vestitul erou de baladă și de teatru popular prinde viață și se impune în ordinea istorică de pe aceste meleaguri. Luminița Tucă săvârșește un act cultural, necesar vremurilor difuze pe care le parcurgem.