”Jur… Nu voi prescrie niciodată o substanță cu efecte mortale, și nici nu voi da vreun sfat în această privință …”
Jurământul
Joseph Mengele s-a născut pe 16 Martie 1911 în Bavaria, fiind primul dintre cei 3 fii ai lui Karl și Walburga Mengele. În 1959,Mengele s-a mutat la Embu, un oraș mic în apropiere de Sao Paulo, Brazilia, unde a trăit până la moartea lui din 1979, când a suferit un atac de cord în timp ce înota în Bertioga, Brazilia, și s-a înecat, data decesului fiind 7 februarie. A fost înmormântat în Embu sub identitate falsă, cu numele Wolfgang Gerhard.
Familia lui era foarte înstărită, fiind proprietarii cunoscutei firme de utilaje agricole MENGELE AGROTEHNIK .
În 1930 termină liceul cu rezultate excelente la examenul de bacalaureat și pleacă pentru a studia antropologia și medicina la Universitatea din München. Devine doctor în ambele domenii, în 1935, respectiv 1938, ambele doctorate fiind bazate pe lucrări privind diferențele rasiale.
Aderă la diverse organizații naziste, printer care și Casca de Oțel, și, în, final se înscrie în Partidul Nazist, devenind membru SS.
Se căsătorește și i se naște un fiu.
În 1943, la doar patru ani de la nașterea fiului său, un medic militar din lagărul Auschwitz se îmbolnăvește grav, fiind astfel necesară aducerea unui nou medic. Este ocazia pe care o aștepta Mengele. Se oferă voluntar pentru această funcție, și, în scurt timp, ajunge șeful medicilor de la Auschwitz.
Este responsabil de trierea deținuților care ajung în lagăr, de unde primește și porecla de ”Îngerul Morții”, legată de controlul total pe care îl avea asupra vieții deținuților.
”Răutatea calculată este cea mai perfidă dintre toate răutățile.” – Honoré de Balzac
Obsesia privitoare la ”purificarea rasei umane” îl împinge la experimente oribile. Hitler, deși îi aprecia munca pentru dezvoltarea medicinei, nu avea curajul să meargă la Auschwitz, pentru a nu fi afectat de ororile lui Mengele.
Experimentele aceste erau de o cruzime inimaginabilă, concepute pentru a testa limitele fizice și psihice ale ființei umane.
Mengele mai avea și o obsesie privitoare la gemeni. Se estimează că aproximativ 1500 de perechi de gemeni au căzut victime experimentelor lui Mengele.
Gemenii erau supuși la diverse măsurători pentru constatarea elementelor ereditare. Se efectuau și multiple transfuzii de sânge între gemeni, pentru a vedea cum reacționează corpurile acestora. Urmau apoi experimentele concepute pentru a schimba culoarea ochilor ]n albastru. Se foloseau substanțe chimice care produceau numeroase infecții, iar durerile erau de nedescris. Erau injectați cu diverși viruși, pentru a se testa efectele anumitor boli. Dar cele mai groaznice erau operațiile. Pacienții erau castrați, li se amputau maini sau picioare, sau efectiv li se scoteau anumite organe. Și în timpul întregii proceduri, pacientul era perfect conștient…
”Cel mai malefic lucru ar fi să declarați că maleficul nu există…” – Neale Donald Walsch
Experimentele lui Mengele se extindeau și asupra altor categorii, nu doar a gemenilor. Era de asemenea pasionat de pacienții cu tulburări psihice sau de cei cu malformații genetice. Este foarte cunoscut cazul familiei Ovitz, o familie de evrei din Maramureș. Dintre cei 10 membrii ai familiei, 7 erau afectați de nanism. Erau cunoscuți ca ”familia pitică a lui Mengele”. Erau preferații lui. Mengele i-a lăsat în viață, dar asta nu i-a scutit de groaznicele experimente. Cu toate acestea, familia Ovitz a supraviețuit.
Alte experimente cunoscute au fost inseminarea artificială a femeilor, transplantul de membre, extragerea de oase.
Un alt caz cunoscut a fost cel al gemenilor cusuți. Aceasta a fost o altă fantezie bolnavă a lui Mengele, care a încercat să creeze gemeni siamezi în mod artificial. După câteva zile de agonie, gemenii cusuți au murit din cauza cangrenei.
Groaznic, chiar și pentru niște maniaci ai răului…
Sunt numeroase cazuri de ofițeri SS care au înnebunit din cauza acestor experimente, și mai ales din cauza efectelor acestora.
Hitler aproba tacit aceste experimente, și astfel, oameni ca Mengele aveau mână liberă…
„Ştim că selecţia naturală se face prin alegere şi exterminare. Cei care nu suportă supremaţia celor evoluaţi sunt eliminaţi din grup sau exterminaţi. Oamenii slabi nu trebuie să se reproducă. Acesta este singurul mod în care oamenii pot evolua.” (J. Mengele)
Putem spune chiar că Adolf Hitler avea nevoie de oameni ca Mengele, oameni dispuși să facă munca murdară. El voia doar să primească soluțiile miraculoase pentru problemele lui, voia super-medicamente pentru trupe, voia metode de a transforma apa mării în apă potabilă, dar în același timp nu avea tăria pentru a vedea metoda prin care s-a ajuns acolo. Mengele pe de altă parte nu o făcea pentru Hitler, o făcea din plăcere, din dorința de a studia.
Jurnalul doctorului Josef Mengele, supranumit „Îngerul morţii”, cuprinzând date biografice și informații despre viața și experimentele derulate în lagărele de concentrare naziste vor fi scoase la vânzare în Statele Unite.
„Văd acum cât de multă dreptate am avut, cu planurile mele, tot timpul acesta, şi înţeleg cum a urma sfaturile altora duce doar la prostii ireparabile. Dar refuz să dau vina pe alţii: eu sunt singurul responsabil de deciziile pe care le-am luat.” (J.Mengele)
După al Doilea Război Mondial, a fugit în America Latină, unde, în anii de recluziune, departe de privirile tuturor, şi-a scris memoriile, care constau în reflecţii filosofice, poveşti biografice, poezii, transcrierea unor conversaţii, remarce politice, toate scrise între 1960 şi 1975, foarte multe consemnate în timp ce se afla în Argentina, Paraguay şi Brazilia. Preţul de vânzare pleacă de la 300.000-400.000 de dolari, aflăm de pe historia.ro.
95% din documente nu au fost niciodată publicate şi reprezintă o mină de aur pentru cercetători şi istorici. Volumul jurnalului ajunge la 3.500 de pagini, scrise de însuşi medicul nazist.
Și cred că ar fi cazul să ne punem întrebarea dacă dorința de cunoaștere ar trebui sa aibă o limită. Eu unul cred că da…
Urmăriți și filmul despre viața lui J. Mengele, intitulat „Îngerul morții”:
Citiți și Violet Asquith și William Churchill, de același autor.
