O galaxie din mărginimea Universului? Totul este posibil, numai că astăzi imaginea descrie supra-fața perfectă a unui cheesecake augustin cu coacăze, zmeură, căpșuni (cât cuprinde!).

Celebrez 23 august, ziua în care Soarele este conjunct cu Regulus, un eveniment celest în care putem înțelege mai ușor necesitatea de a ne concentra atenția și energia pentru scopuri elevate, să pricepem că limitele reprezintă conturul fidel al necunoașterii de Sine, că a venit momentul să ne acceptăm responsabilitatea și angajamentul ca cetățeni ai unei țări/planete.

Constelația Alpha Leonis îmi reamintește că unde-i Rege, nu-i tocmeală!, că dacă o iei la stânga, atunci când în frunte ți-e scris să mergi la dreapta, te rătăcești și-ți pui destinul într-o dureroasă suspendare, că ”Regele” nu este nici înscăunatul, nici șantajatul, ci inițiatul.

În creuzetul aspru al Timpului, 23 august 1944, apoi 25 decembrie 1989, sunt două borne astrale ale românilor, două momente cheie în care interesul de clan (de stânga) a învins interesele generale (de dreapta), în care o minoritate se impune majorității în numele unei forme fără fond, în care prostul se instalează prin forță, fraudă și crimă.

Oglinda regelui, apoi cea a dictatorului, s-a spart în milioane de cioburi otrăvitoare care au intrat adânc în mentalul colectiv, rănind până la pierderea conștiinței naționale, fiecare individ dezvoltând involuntar comportamentul unui rege expatriat, frustrat, al unui conducător abuziv, iresponsabil, rupt de realitate și de Lege.

În consecință, poporul se destramă în clanuri de toate felurile, găști mai mici sau mai mari, autarhice, închise dialogului nepărtinitor, dominate de un jupân.

Da, totul este posibil, inclusiv permutarea posibilului în imposibil, a cosmosului în haos, a binelui în rău, dar, totodată, și a câtorva elemente ordinare într-o textură extraordinară, comestibilă, dulce-acrișoară, precum cea din ilustrată.

Dacă nu ai toate ingredientele, nu încerca rețeta!