Un fragment din romanul „Donna Alba” de Gib Mihăescu, care se armonizează perfect cu dramatismul trăirii acestui Adagio interpretat de Hauser.

“Privirile mele au îmbrăţişat tot timpul cea mai mare frumuseţe pe care am văzut-o în viaţa mea, singura căreia i-am rămas credincios ani întregi în taina gândului meu, din clipa când, văzând-o înaintând pe stradă, cu maiestatea cu care înainta acum câteva clipe încoace, am ameţit ca de o lumină prea tare a soarelui, şi două cărţi enorme pe care le aveam în mână, pentru că mă aflam în faţa unei şcoli unde trebuia să trec un examen, au căzut cu zgomot la picioarele ei, ca cel mai sincer şi desăvârsit omagiu.

Ea a zâmbit atunci, mulțumindu-mi cu ochii atât de minunat, și mi se pare puţin înfricoşată,  probabil de puternica detunătură a dicţionarelor clasice, că zambetul ei s-a încrustat într-atât în sufletul meu ca şi hotărârea nestrămutată de a o regăsi si de a apăra dumnezeiasca apariţie de orice înfricoşare, că nu ştiu ce-ar putea şterge această încrustaţie şi această hotărâre din sufletul meu, până acum ele au rămas intacte, daca nu și mai accentuate, ca în ziua dintâi, dacă mai e cu putinţă să mai crească vreun lucru care la origine este infinit.

………..

Donna Alba zâmbeşte… A sosit sfârşitul?… Se agită… vrea să plece?… Nu, zâmbeşte, dar rămâne, vrea să vorbească încă, mai are să-mi facă o destăinuire. Doamne, îşi mărturiseşte o veche amintire, o plăcută amintire, gândul ei, lumina justă a sufletului ei, când m-a văzut întâia oară, când marile dicţionare mi-au scăpat cu atât de puternică larmă din mâini. Doamne, a râs atunci, a râs pe drum înainte, cu toate că sufletul ei era în mare cumpănă în acele zile. Dar întâmplarea asta, aşa de nostimă şi neaşteptată, cât i-a limpezit sufletul ei, cât i-a întărit cugetul în acele momente de descurajare şi de teamă, când nu-şi mai găsea astâmpăr şi nu mai ştia unde să caute alinare. Zgomotul cărţilor acelora enorme a fost trâmbiţarea frumuseţii ei, a fost alarma farmecului ei, înaintea spaimei necunoscutului, a fost afirmarea conştiinţei de puterea acestei frumuseţi şi acestui farmec.”

Stjepan Hauser, născut la 15 iunie 1986,  este unul dintre cei mai în vogă violonceliști, de origine croat. Este membru al 2Cellos , alături de Luka Šulić .

Hauser a lucrat cu cei mai respectați violoniști, precum Mstislav Rostropovich , Bernard Greenhouse , Heinrich Schiff , Frans Helmerson , Arto Noras , Ralph Kirshbaum , Valter Despalj , Philippe Muller , Thomas Demenga , Young-Chang Cho , Reinhard Latzko , Karine Georgian , Roel Dieltiens și Alexander Ivașkin să menționeze câteva. A absolvit studiile de licență cu Natalia Pavlutskaya la Trinity College of Music, acum Trinity Laban, Londra, și studii postuniversitare cu Ralph Kirshbaum ca profesor la Dorothy Stone din RNCM din Manchester și cu Bernard Greenhouse în SUA.

În octombrie 2006, Hauser a fost singurul violonist ales pentru a participa la concertul de gală de la Palazzo Vecchio din Florența pentru Mstislav Rostropovich. După succesul acestei apariții, Stjepan a fost invitat să participe la cele mai prestigioase festivaluri din Europa.

Stjepan Hauser

Împreună cu violonista slovenă Lana Trotovsek și pianistul japonez Yoko Misumi, Hauser a fost membru al renumitului Trio Greenwich, descris de violoncelistul legendar Bernard Greenhouse ca „Trio Beaux Arts”. Trio a câștigat o serie de premii în cadrul concursurilor internaționale de muzică de cameră din Marea Britanie, Belgia și Italia.

În ianuarie 2011, Hauser, alături de prietenul și colegul său violoncel Luka Šulić , a interpretat un cover al melodiei  „Smooth Criminal” a lui Michael Jackson, interpretată exclusiv la violoncel . În doar câteva zile, videoclipul pentru această copertă a devenit o senzație pe YouTube, adunând mii de fani.

Sub numele de 2Cellos , Hauser și Šulić au înregistrat un album cu Sony Music Entertainment , lansat în iulie 2011.  Hauser a înregistrat un album cu colegul său croat Damir Urban, iar albumul cu titlul de Urban și Hauser a fost lansat în vara anului 2011. De asemenea, tot în primăvara lui 2011, a înregistrat un album cu starul pop croat Oliver Dragojević . Albumul Noć nek ‘tiho svira , a fost lansat in octombrie 2011.

„Genul nostru nu este unul anume, este doar muzică. Nu ne împărțim muzica în nicio categorie. Muzica e una singură. Ne pasă de sentimentul pe care îl transmitem. Asta este tot. Emoția este cea mai importantă.” (Interviu cu Iolanda Grecu)

În mai 2012, Hauser a câștigat patru premii Porin, două cu Luka Šulić (2Cellos), iar celelalte două pentru colaborarea cu Damir Urban pe albumul lor Urban & Hauser . 

Hauser a câștigat ulterior un premiu suplimentar Porin pentru cel mai bun videoclip, împreună cu Luka Šulić (2CELLOS) și Dušan Kranjc (baterist).

La sfârșitul anului 2012 și la începutul lui 2013, a fost lansat un al doilea album 2CELLOS , In2ition .

De la lansarea celui de-al doilea album, își petrece cea mai mare parte a turneelor, fie ca membru al 2CELLOS, fie cu Elton John. Un al treilea album a fost lansat la începutul anului 2015, numit Celloverse, chiar înainte de un turneu american în 38 de orașe.

În plus, în 11 iunie 2009 Hauser și-a lansat canalul pe Youtube și acum a ajuns la peste 100 de milioane de vizionări.

Citiți și despre Bonnie Tyler.