O mare parte a operei lui Franz Kafka, recunoscut și apreciat pentru stilul inegalabil prin care a reușit să surprindă absurdul și singurătatea lumii moderne care se desfășura sub ochii săi, nu a fost publicată în timpul vieții acestuia. Să ne amintim de “Metamorfoză”, proză scurtă în care Gregor, personajul principal, se transformă peste noapte într-un gândac de bucătărie uriaș sau de “Procesul”, în care Josef K. este acuzat pentru o crimă nedefinită de către o instanță inaccesibilă și aiuritoare.

Pe patul de moarte, scriitorul l-a implorat pe prietenul său, Max Brod, să ardă toate lucrările sale nepublicate. Brod a ignorant, bineînțeles, rugămintea lui Kafka și a publicat toate lucrările acestuia – nuvele, proză scurtă, jurnale. În acestea din urmă, Kafka mâzgălea în permanență desene dezolante pline de aceeași angoasă ca și operele sale. De altfel, multe din aceste desene au fost alese pentru coperțile cărților lui Kafla.


Gânditorul (The Thinker) 1913

Artistul britanic  Philip Hartigan, care a publicat recent un material video despre desenele lui Kafka, spune despre scriitor: “Mișcări rapide, minimaliste care transmit starea tipică de disperare din operele sale.” Hartigan mai adaugă: “Sunt uimit de cum aceste gesture simple, aceste zig-zag-uri are încheieturii mâinii, conțin o economie întreagă a tehnicilor de caroiaj din care chiar și cel mai experimentat artist ar putea învăța ceva.”


Cal și Călăreț (Horse and Rider) 1909-1910

În cartea sa “Conversații cu Kafka” (Conversations with Kafka), Gustav Janouch descrie ce s-a întâmplat când s-a întâlnit cu Kafka în timp ce acesta desena. Se pare că scriitorul a rupt imediat desenul în bucățele mici pentru a nu fi văzut de nimeni. După ce acest incident s-a repetat de câteva ori, Kafka a cedat și i-a permis lui Janouch să îi vadă lucrările, iar acesta a fost uimit de-a dreptul. “Chiar nu trebuia să le ascunzi de mine” s-ar fi plâns Janouch. “Sunt niște schițe absolut inofensive.”


Alergător (Runner) 1907-1908

Kafka a dat din cap încet – ‘Ah, nu! Nu sunt atât de inofensive precum par. Desenele astea sunt rămășițele unei pasiuni vechi și bine înrădăcinate. De aceea am încercat să le ascund de tine. Nu este pe hârtie. Pasiunea este în mine. Am dorit mereu să pot desena. Mi-am dorit să văd și să rămân fidel lucrurilor care pot fi văzute. Aceasta a fost pasiunea mea.”

Vezi clipul realizat de Philip Hartigan aici.

Sursa: openculture.com

Citește și Franz Kafka- Sunt determinat doar de valurile scrisului meu