Fiul unui poet, Cecil Day-Lewis și al unei actrițe, Jill Balcon, Daniel Day-Lewis s-a născut la Londra în 1957 și este astăzi unul dintre cei mai respectați actori ai generației sale și unul dintre cei mai talentați ai tuturor timpurilor. Cele trei premii Oscar pentru rol principal masculin îl disting de ceilalți colegi de breaslă fiind singurul care a reușit această performanță. Palmaresul impresionant este completat de patru premii BAFTA și două Globuri de Aur. În anul 2014 i s-a acordat de către suverana Marii Britanii titlul de cavaler.
A excelat pe scena de la Royal Shakespeare Company în anii ’80 pentru ca mai târziu să se dedice filmului. A fost remarcat pentru prestația din My Beautiful Laundrette (1985) în regia lui Stephen Frears în rolul unui muncitor la o spălătorie din sudul Londrei în timpul guvernării lui Margaret Thatcher. Versatilitatea cu care trece de la un accent la altul în funcție de tipologia personajului interpretat este uimitoare. De la accentul muncitoresc din Londra anilor ’80 a schimbat registrul complet cu rolul aristocratului de la începutul secolului XX în A Room with a View (1985) în regia lui James Ivory.
Daniel Day-Lewis și Helena Bohnam-Carter în Cameră cu vedere
Consacrarea în galeria marilor actori a venit în 1989 odată cu rolul tânărului paralitic Christy Brown din biopic-ul My_Left_Foot în regia lui Jim Sheridan, pentru care a primit primul premiu Oscar din carieră. Efectul personajului interpretat este atât de puternic asupra actorului încât persistă luni de zile după încheierea filmărilor, de aceea Day-Lewis este un actor foarte selectiv cu rolurile sale.
Daniel Day-Lewis și Brenda Fricker în Piciorul meu stâng
Colaborarea cu Jim Sheridan continuă în 1993 cu In_the_Name_of_the_Father unde îl interpretează pe Jerry Conlon, un tânăr irlandez condamnat împreună cu alți trei, pe nedrept, la 15 ani de închisoare pentru un atentat cu bombă al IRA (Armata Republicană Irlandeză). Day-Lewis împrumută pentru acest film accentul muncitoresc din Belfast pentru ca în același an (1993) să se adapteze cameleonic la cel al unui aristocrat american din New York-ul sfârșitului de secol XIX în The Age of Innocence în regia lui Martin Scorsese, adaptare a romanului omonim al lui Edith Wharton, câștigător al premiului Pulitzer.
În 1996 „împrumută” accentul din Noua Anglie a secolului al XVII-lea în The Crucible, o adaptare a piesei omonime a lui Arthur Miller scrisă în 1953, care rememorează procesele vrăjitoarelor din Salem. Parteneră i-a fost Winona Ryder, aceeași din filmul Vârsta inocenței, iar autorul piesei este … chiar socrul lui Day-Lewis din viața reală, actorul fiind căsătorit cu fiica lui Arthur Miller, Rebecca. Anul următor îl aflăm din nou în tandem cu regizorul Jim Sheridan în filmul The Boxer, o altă dramă a violenței pe fondul luptelor separatiste ale armatei irlandeze republicane.
Pentru Gangs of New York (2002) în regia lui Martin Scorsese trece din nou la accentul new york-ez al unui gangster din secolul al XIX-lea. Apoi, cu o „insuportabilă ușurătate” a ființei sale de actor extrem de talentat (a jucat și în ecranizarea romanului lui Milan Kundera – Insuportabila ușurătate a ființei) a trecut la rolul unui scoțian care trăiește retras împreună cu fiica sa adolescentă, în filmul The Ballad of Jack and Rose, al cărui scenariu și regie sunt semnate de soția sa, Rebecca Miller. Revine la accentul californian de la început de secol XX în drama There_Will_Be_Blood unde interpretează rolul unui rapace fost exploatator de mine de argint, convertit în exploatator de petrol. Pentru rolul titular a fost recompensat cu al doilea Oscar. Filmul este considerat de critici drept unul dintre cele mai bune producții realizate în secolul XXI.
Scenă din filmul Va curge sânge
Nu lucrezi cu Daniel Day-Lewis, lucrezi cu personajul pe care îl interpretează. Pe el îl vezi seara la culcare și dimineața când te trezești. (Paul Thomas Anderson)
Din California în Italia. Cum? Prin următorul film Nine (2009) în regia lui Rob Marshall, un film romantic muzical cu o distribuție de zile mari: Marion Cotillard, Penelope Cruz, Judi Dench, Kate Hudson, Nicole Kidman și Sophia Loren. Toate aceste frumuseți au ceva în comun cu regizorul italian de la studiourile Cinecitta din Roma anilor ’60, inspirat de Federico Fellini și interpretat de Day-Lewis. Și … iată-l președintele Statelor Unite! Nu oricare, ci tocmai Abraham Lincoln în Lincoln. Pentru transpunerea atât de veridică a personajului care a marcat istoria Statelor Unite prin abolirea sclaviei a fost recompensat cu cel de al treilea premiu Oscar. Pentru acest rol inflexiunile vocii sale s-au mulat pe accentul din Kentucky și Indiana din secolul al XIX-lea.
Anul 2017 marchează retragerea oficială a lui Daniel Day-Lewis din lumea artistică. Actorul a declarat că filmul Phantom Thread va fi ultimul. A fost a doua colaborare cu regizorul Paul Thomas Anderson, iar personajul interpretat amintește oarecum de cel din Nine; este tot un gentleman din înalta societate londoneză a anilor ’50 ai secolului trecut, un designer de modă haute couture cam tipicar și arțăgos care îndrăznește să se căsătorească cu o femeie cu mult mai tânără.
Poate un scenariu viitor îl va determina să reconsidere decizia de a se retrage. Un actor de un asemenea potențial mai are încă multe de oferit.
