Peste 80 de filme, numeroase premii, o carieră strălucită, o viaţă amoroasă deloc plictisitoare, trei mariaje, copii din fiecare, o personalitate absolut eclatantă, cum spun francezii… şi pentru că toate acestea trebuiau să poarte un nume, li s-a spus: Fanny Ardant. Pe numele său complet Fanny Marguerite Judith Ardant (n. 22 martie 1949, în Saumur, Maine-et-Loire, Franța), este şi astăzi, la cei 72 de ani, una din cele mai îndrăgite actrițe franceze, cu un şarm inalterabil.

„Lasă lumea să te cunoască aşa cum eşti, nu cum crezi că ar trebui să fii, pentru că mai devreme sau mai târziu, dacă eşti prezentată altfel, îţi vei uita postura; şi apoi unde te vei regăsi?”


Pe la începutul anilor 1980, Fanny ajunsese deja o actriță importantă de film, primind o binemeritată recunoaștere internațională pentru mai multe roluri, dintre care cel împreună cu Gérard Depardieu din La Femme d’à côté (Femeia de alături) a fost cel mai „vizibil”.

Filmul, regizat de François Truffaut, mentorul mişcării Noului Val în cinematografia franceză, i-a adus lui Ardant prima nominalizare de cea mai bună actriță pentru Premiul Cesar în 1982. Şi o relaţie foarte strânsă cu primul, iar cu al doilea o căsătorie şi o fiică, Joséphine Truffaut, născută în 28 septembrie 1983.

Ca să epuizăm tema, vă mai spun că Lumir, al doilea copil, e rodul iubirii cu actorul francez  Dominique Leverd, iar Baladine, al treilea, este fiica pe care o are cu producătorul italian Fabio Conversi. Dacă sunteţi curioşi, rămâne Truffaut cel care i-a cucerit pe viaţă inima, chiar dacă destinul lor a cunocut alte drumuri.

Succesul a venit din această atracţie irepresibilă din care a rezultat „La Belle Époque”, prezentat la Cannes în 2019, în regia lui Nicolas Bedos. Dacă vreţi să vedeţi un film de dragoste în vremurile moderne, presărat cu nostalgia „timpului pierdut” care poate fi recuperat prin emoţia retrăirii primei iubiri, un film despre cum putem răzbate în propriul hăţiş al memoriei şi al conştiinţei, atunci aţi făcut o alegere excelentă. Bun peste 40 de ani.

„Frumuseţea personală este o recomandare mult mai bună decât orice scrisoare de referinţă.”

François Truffaut

„Mi-am construit singură faima. Abilitatea de a comunica este, de fapt, esenţa şarmului meu, iar asta m-a ferit întotdeauna de a deveni o simplă imagine. Sunt ca o sepie care împrăştie în apă cerneala, pentru a tulbura apele. Pentru mine, seducţia a venit întotdeauna din puterea vorbelor, nu din aspectul fizic.”

Şi totuşi!

Fanny Ardant are ceva din strălucirea divelor din anii de glorie ai Hollywoodului, dublată de clasa marilor actriţe, conştiente de valoare pe care o dă naturaleţea, firescul, cel sentiment de nonşalanţă pe care ţi-l dau privirile strecurate pe furiş ale tuturor celor care te înconjoară.

Altfel cum ar fi putut face un rol atât de dificil precum cel al Mariei Callas?  În plus, Ardant are şi alte atuuri care o fac irezistibilă: vorbind fluent limba engleză, Ardant a jucat în mai multe filme britanice și americane.

Cel mai important rol pe care l-a susținut în limba engleză a fost cel din filmul lui Franco Zeffirelli, producția Callas Forever, film în care Fanny a portretizat viața cântăreței de operă.  Filmul Callas Forever a deschis cel de-al 14-lea Festival internațional de film de la Palm Springs în 9 ianuarie 2002, şi a fost nominalizat la Premiul Goya. Într-o distribuţie impresionantă, alături de Ardant au jucat Jeremy Irons, Joan Plowright, Jay Rodan, Gabriel Garko, Justino Diaz, Manuel de Blas, Jean Dalric. Un film pe care nu trebuie să-l rataţi!

„Am o relaţie mai degrabă ciudată cu succesul: cred că este mai bine să-l visezi decât să-l obţii. Aşteptarea e mult mai incitantă, ca atunci când eşti copil şi aştepţi să ţi se ofere îngheţată. Dar poate că îngheţata îţi cade pe jos, din greşeală. Pentru mine, un premiu e întocmai ca o îngheţată căzută pe jos...”

„Da, dragostea ne poate face să ne pierdem minţile! Muncim din greu să ne comportăm ca nişte animale sociale, să ne conformăm normelor sociale, familiei, patriei. Dar când cineva se îndrăgosteşte nebuneşte pierde şi dorinţa şi energia de a asculta de vreo lege, pur şi simplu ajunge să nu-i mai pese. Iubirea e una din ideile pure ale lui Platon, se apropie sau se îndepărtează de noi, dar e mereu acolo, la un pas distanţă. Iar atunci când nu e prezentă în viaţa noastră, ARTA îi ia locul rămas liber. … Cel care iubeşte câştigă întotdeauna, pentru că rămâne în viaţă: toate gândurile, emoţiile, inteligenţa lui sunt atrase de acest centru incandescent. Cei care sunt iubiţi, pe de altă parte, suferă şi sunt nişte bieţi executanţi.”

Secretul unei vieţi de excepţie, nu-i aşa?

P.S. Ah, şi să nu uităm de încă o aniversare astăzi, 22 martie:

„‘Bucuria pe care o avem ca şi actori ne transformă în ceva ce nu este neapărat autentic faţă de noi înşine. Şi mai este şi puterea, puterea de a nu fi tu însuţi, ci a fi într-un rol; este un fel de sprijin special al fiinţei noastre.”
La multi ani, Reese Witherspoon!
Laura Jeanne Reese Witherspoon (22 martie 1976), cunoscută profesional ca Reese Witherspoon, este o actriță americană de film, laureată în 2006 a Premiului Oscar. În anul 2004 a jucat în filmul Vanity Fair, o ecranizare a romanului Bâlciul deșertăciunilor scris de William Makepeace Thackeray.


Witherspoon deține o companie de producție numită Hello Sunshine, o companie de îmbrăcăminte denumită Draper James și este constant implicată în organizațiile de susținere a femeilor și copiilor. Ea colaborează cu organizația Children’s Defense Fund (CDF) si a primit titlul de Ambasador Global al Avon Products în 2007, în calitate de președinte de onoare a fundației de caritate Avon Foundation. A primit o stea pe faimosul Walk of Fame din Hollywood în 2010.