Întâlnire cu Doina RUȘTI și lumea fanariotă
din volumul de povestiri „Depravatul din Gorgani: alte 52 de ciudățenii”, apărut recent, la ed. LITERA.
Marți, 16 mai, Doina RUȘTI se va afla la Sibiu, unde va avea mai multe întâlniri, legate de apariția cărții, la Colegiul Național ”Octavian Goga” din Sibiu, la Facultatea de Litere și la Librăria Humanitas, după cum urmează:
Ora 12 – Întâlnire cu elevii la Colegiul Național „Octavian Goga”, pentru o discuție pe tema Cum se scrie o poveste.
Ora 15 – Întâlnire cu studenții la Facultatea de Litere a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, pentru un atelier pe tema Geografia literară în romanele Doinei Ruști.
Ora 18 – Librăria Humanitas „Constantin Noica”: întâlnire cu cititorii.
Tema întâlnirii este Artele depravării în veacul fanariot. Alături de scriitoare se vor afla lector univ. dr. Alina Bako (ULBS ) și Petru Trăscăian.
Moderează: Andra Tischer.
Întâlnirea este prilejuită de recenta apariție a volumului de povestiri „Depravatul din Gorgani: alte 52 de ciudățenii”. Acesta cuprinde o lume halucinantă, cu o geografie insolită, pe care Doina Ruști a plasat-o în secolul al 18-lea, dând naștere unui adevărat fanariot-cult în literatura de azi.
Continuare a Ciudățeniilor amoroase din Bucureștiul fanariot, cartea aduce alte întâmplări despre excese, pasiuni devastatoare și despre consecințele dorințelor fără cenzură.
Volumul pornește de la personajul sugerat în titlu, un libertin, care lasă moștenire cartea despre regurlle neștiute ale desfrâului. Este vorba despre 17 reguli, fiecare conținând câteva povestiri tematice.
„ Fiecare povestire pornește de la faptele știute și duce la cele întâmplate în teritoriile tenebroase, acolo unde începe depravarea.” (Doina Ruști)
Povestirile sunt însoțite de ilustrații.
„Curând s-au răspândit zvonuri despre dezmățul de la Gorgani, iar prin oraș au apărut femeile, care erau – cum să vă spun? – ca niște dovezi din cenușă, ca niște bijuterii scăpate dintr-un incendiu. Nu conta deloc starea lor socială, moralitatea ori alte rahaturi luate în seamă de analiști. Femeile astea – se vedea de departe că aveau o experiență comună. Păreau renăscute, întărite cu cine știe ce elixir. Până și veșmintele erau altfel, scoase în față prin câte un detaliu neașteptat, un nasture de argint, o plasă de perle căzută cu eleganță pe o ureche, un ciorap ieșit în inele și valuri de sub șalvari.
Toate astea le observase Eleni și le notase cu grijă pe marginea unei cărți, una dintre acele cărțoaie cu poze frumoase, scrisă într-o limbă necunoscută. Noroc cu Eleni, care se îndurase să-i dea valoare, altfel nimeni n-ar fi întârziat pe o carte ca aia.
Urmărind faptele, ajunsese să creadă că Depravatul de la Gorgani le făcea ceva acelor femei, poate le dădea otrăvuri ori elixire, le adăuga în sânge un demon ori o stafie, un duh al unei lumi inaccesibile prostimii de rând. Femei neînsemnate, slujnice conștiincioase, coconițe măritate cu demnitate, mame blânde, care nu ieșiseră noaptea pe stradă în viața lor, fetișcane nesărutate, chiar coconeturi bătrâne, preotese cu mila întipărită pe față, cârciumărese nerușinate, blidărese din golănimea orașului, în sfârșit, până la urmă orice femeie ajunsă în casa Depravatului din Gorgani – devenea marcă înregistrată.”
(Doina Ruști – Depravatul din Gorgani: alte 52 de ciudățenii, ed. LITERA, 2023)
„Doar ochiul introspectiv al autoarei și talentul său scriitoricesc fac ca bucăți de hârtie îngălbenită de trecerea timpului să fie capabile să transpună chipuri și veșminte, moravuri și bizarerii amoroase din peisajul bucureștean fanariot.”
Claudiu Turcitu
„Iubiri imposibile, scrise cu talentu-i binecunoscut, ridică perdeaua de pe o lume surprinzătoare.”
Eugen Negrici
DOINA RUŞTI, prozatoare de referință, cu certă contribuție atât în neogotic, cât și în în realismul psihologic, apreciată pentru originalitate și erudiție epică, a scris trilogia fanariotă, (Homeric, Mâța Vinerii, și Manuscrisul fanariot) și romane cu miză socială puternică: Fantoma din moară, Lizoanca, Logodnica etc.
Cel mai recent roman al său este Paturi oculte (2020), urmat de două volume de povestiri: Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot și Depravatul din Gorgani: alte 52 de ciudățenii.
Traduse în numeroase limbi, inclusiv în chineză, scrierile sale s-au bucurat de exegeze și de recenzii laudative în publicații internaționale. Printre altele, a primit Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România/2008 și Premiul Ion Creangă, al Academiei Române/2009.
Doina Ruști coordonează colecția Biblioteca de Proză Contemporană, la Editura Litera, este scenaristă și ține cursuri de scriere creativă la Universitatea din București.
Ed. LITERA București, str. Moeciu 7A
